Feuerbach - Filozofia Clasice Germane

Ludwig Feuerbach şi sfîrşitul filozofiei clasice germane

Am putea defini "credinta" ca credinta ferma in ceva pentru care nu există nici o dovadă. În cazul în care există dovezi, nimeni nu vorbeşte despre Noi nu vorbim de credinta ca doi si cu doi sunt patru sau că pământul este rotund "credinta.". Noi vorbim doar de credinţă atunci când dorim să înlocuiască emotie pentru probe-. Bertrand Russell

Vezi și

1.  Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.  Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.  Scara de valori a societății romanești 

4.  Hrana vie

5.  Europa privită din viitor 

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

Ideea că religia nu este ceva instituit de Dumnezeu, ci este mai degrabă de om, poate fi urmărită înapoi în Grecia antică. Nu a fost până în secolul 18, cu toate acestea, faptul că aceasta a început să pară posibil să se dovedească în cele din urmă ceea ce a avut anterior o simplă speculaţie a fost. Ludwig Feuerbach, bazându-se pe filozofia lui Hegel, stabilit în ideea că procesul prin care religia a fost inventat a fost dorinţa de împlinire. Dumnezeu, potrivit lui Feuerbach, este proiecţia este mai puternice dorinţe ale umanităţii.

Vezi și

1.  Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.  Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.  Scara de valori a societății romanești 

4.  Hrana vie

5.  Europa privită din viitor 

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

Pentru Feuerbach, mai mult de recurs a creştinismului constă în promisiunea sa de nemurire. Fiinţele umane au multe temeri, dar mai presus de toate ne temem de moarte. Crestinism, în viaţa veşnică promiţătoare, oferă să ia această teamă departe de noi.Dacă suntem dispuşi să cumpere în religie, atunci putem scapa de frica noastră, şi de a trăi în ignoranţă fericita de mortalitate noastre. Aceasta conturile de atractivitate a religiei, puterea de prindere pe mintea omului.

Desigur, pentru ca acest proces să funcţioneze, nu poate decide in mod constient de a adopta o religie ca un mijloc de a scapa de temerile noastre. Nu, decizia trebuie să fie inconştient, este mintea inconstienta, care ne conduce la religie.

Pentru a înţelege pe Dumnezeu, pe acest punct de vedere, trebuie să înţelegem psihologia umană, ca Feuerbach pus-o, "teologia este de antropologie".

Dicţionar politic: „Ludwig Feuerbach şi sfîrşitul filozofiei clasice germane“

[N279]. Lucrarea lui F. Engels „Ludwig Feuerbach şi sfîrşitul filozofiei clasice germane“ este una dintre operele fundamentale ale marxismului. Ea precizează atitudinea marxismului faţă de precursorii lui din domeniul filozofiei, în persoana celor mai de seamă reprezentanţi ai filozofiei clasice germani — Hegel şi Feuerbach —, şi face o expunere sistematică a bazelor materialismului dialectic şi materialismului istoric. A fost publicată iniţial în 1886, în revista teoretică a social-democraţiei germane „Neue Zeit“, iar apoi, în 1888, în broşură, pentru care Engels a scris o prefaţă specială (vezi volumul de faţă, p. 5-6). În 1889, în numerele 3 şi 4 ale revistei „Severnîi vestnik“ din Petersburg a apărut traducerea în limba rusă a lucrării lui Engels sub titlul „Criza filozofiei idealismului clasic in Germania“, însă fără numele autorului şi cu numeroase adăugiri şi abateri de la text; articolul era semnat cu iniţialele G. L., aparţinînd traducătorului G. F. Lvovici. În 1892, grupul „Eliberarea muncii“ din Geneva a editat traducerea integrală a acestei lucrări, efectuată de G. V. Plehanov; în acelaşi an a apărut şi traducerea în limba bulgară. În 1894, lucrarea a fost publicată în nr. 4 şi 5 ale revistei pariziene, „L'Ère nouvelle“, în traducerea Laurei Lafargue, revăzută de Engels. În timpul vieţii lui Engels nu au mai apărut alte ediţii ale acestei lucrări, dar după moartea lui ea a fost reeditată în repetate rînduri în Germania, precum şi în limba rusă şi în multe alte limbi.

În limba română această lucrare a apărut în 1902, în „România muncitoare“, în numerele 13 din 31 martie, 14 din 7 aprilie, 15 din 14 aprilie, 17 din 28 aprilie, 18 din 5 mai, 19 din 12 mai, 20 din 19 mai, 21 din 26 mai şi 22 din 2 iunie, sub titlul: „Ludwig Feuerbach şi sfîrşitul filozofiei clasice germane“. Traducere de un socialist.

S-a publicat, de asemenea, traducerea prefeţei lui Engels la ediţia din 1888 a lucrării, precum şi a capitolelor I, II şi a alineatelor 1-5 din capitolul III. Continuarea nu s-a mai publicat, deoarece, o dată cu numărul în care a apărut ultimul fragment, ziarul „România muncitoare“ şi-a încetat apariţia.

„L'Ère nouvelle“ — revistă lunară socialistă franceză, care a apărut la Paris în anii 1893-1894; la ea au colaborat Jules Guesde, Jean Jaurès, Paul Lafargue, G. V. Plehanov şi alţii.

„România muncitoare“ — ziar editat de cercul „România muncitoare“ din Bucureşti în două serii. Din prima serie au apărut, începînd cu 1 ianuarie 1902, 23 de numere, după care ziarul şi-a încetat apariţia. Seria a doua a apărut începînd din 1905 pînă în 1914.

Ziarul a popularizat ideile marxiste, căutînd, totodată, pe măsura posibilităţilor, să interpreteze în acest spirit fenomenele economice, politice şi sociale din România. Prin poziţia pe care a adoptat-o în problemele la ordinea zilei, prin tratarea problemelor majore ale mişcării muncitoreşti din România, a fost unul dintre cele mai importante ziare socialiste. — Nota red. Editurii Politice (nota 279, vol. 2)

  

Ziarul a popularizat ideile marxiste, căutînd, totodată, pe măsura posibilităţilor, să interpreteze în acest spirit fenomenele economice, politice şi sociale din România. Prin poziţia pe care a adoptat-o în problemele la ordinea zilei, prin tratarea problemelor majore ale mişcării muncitoreşti din România, a fost unul dintre cele mai importante ziare socialiste. — Nota red. Editurii Politice (nota 279, vol. 2)

Scris: la începutul anului 1886  Publicat: pentru prima oară în Die Neue Zeit, 1886, p. 145-157, 193-209 şi în Ludwig Feuerbach und der Ausgang der klassischen deutschen Philosophie, Stuttgart, 1888
Sursa: K. Marx, F. Engels, Opere alese în două volume, ediţia a 3-a, vol. 2, Editura Politică, 1967, p. 332-372  Transcriere: Liviu Iacob, februarie 2008