Horia Rusu - O Politica Saraca
Drumul spre libertate
16 discursuri ale lui Horia Rusu
“Este moral să afirmi cu voce tare ceea ce eşti, este moral să fii consecvent în afirmarea crezului propriu, este moral să gândeşti pe termen lung, este moral să-ţi afirmi propria identitate. Este moral să ai curajul să spui că eşti altfel decât alţii, chiar dacă aceşti alţii sunt, deocamdată, mai mulţi.”
Horia Rusu s-a născut pe 17 septembrie 1952, la Timişoara, într-o familie cu tradiţie liberală. Bunicul din partea mamei a fost viceprimar liberal al Timişoarei, iar bunicul dinspre tată a fost primar liberal în comuna Bruiu din judeţul Sibiu.
În anii ’80 când alţii erau preocupaţi să acceadă pe scara socială prin intermediul Partidului Comunist Român, el era prieten cu Herta Muller, scriitoarea de limbă germană care a primit în anul 2009 Premiul Nobel pentru literatură, şi un apropiat al grupului de scriitori germani care erau urmăriţi de
Securitate.
În zilele Revoluţiei de la Timişoara a fost în stradă, în mijlocul evenimentelor, transportând răniţi la spital, cu maşina proprie.
Horia Rusu a intrat în PNL în ianuarie 1990. În vara aceluiaşi an, alături de alţi tineri liberali nemulţumiţi de politica lipsită de fermitate a PNL, a început construcţia unei noi formaţiuni, PNL – Aripa Tânără. Este membru în Comitetul Director al noului partid iar din 1 iulie 1992 este ales, la 38 de ani,
preşedintele acestuia. La Congresul de înfiinţare al PNL-AT, a inclus punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara în statutul partidului. Horia Rusu a fost cel mai tânăr preşedinte de partid şi primul timişorean care a condus o formaţiune politică românească. Toate acţiunile sale ca lider liberal au fost
călăuzite de spiritul Timişoarei. Horia Rusu era mândru că este timişorean şi că de aici a început schimbarea României. Prin Hotărârea Consiliului Local din 29 iunie 2010, Horia Rusu a fost declarat post-mortem cetăţean de onoare al Municipiului Timişoara. În 1993, prin fuzionarea PNL-AT cu o grupare din PNL-CD, ia naştere PL 93, considerat cel mai modern partid de pe scena politică. Horia Rusu devine preşedintele acestuia.
A fost deputat de Timiş până în 1996. După unificarea liberala din 1998, a devenit vicepreşedinte PNL, iar în 2000 a fost ales deputat de Sibiu. Tot în 1998 a publicat, împreună cu Dinu Patriciu, cartea “Capitalismul românesc – un proiect” ale cărei idei sunt valabile şi astăzi.
Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase
SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003
Ttatăl fondator al Uniunii Europene.
Iată Efectele Majorării cu sumă fixă de 500:
- Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat !
- Calcul simplificat ! . ...
- Înviorarea Economiei !
La 29 ianuarie 2001, cu doar câteva zile înaintea congresului Partidului Naţional Liberal, unde îşi depusese candidatura pentru funcţia de preşedinte, alături de Valeriu Stoica şi Crin Antonescu, a murit într-un un accident de maşină, lăsând politica românească mai săracă. Pe 29 ianuarie 2001, cu doar câteva zile înaintea congresului
Partidului Naţional Liberal, unde îşi depusese candidatura pentru funcţia de preşedinte, Horia Rusu a murit într-un un accident de maşină. Mulţi dintre cei care l-au cunoscut şi l-au iubit, cărora le-a influenţat viaţa, mulţi dintre liberali şi chiar dintre adversari, se întreabă şi astăzi cum ar arăta politica românească dacă ar trăi
Horia Rusu. Poate ar fi arătat altfel. Nu putem şti. Ştim însă că, deşi au trecut zece ani de la moartea sa, multe dintre lucrurile pe care le-a spus sunt valabile şi astăzi. Discursurile lui Horia Rusu erau întotdeauna aşteptate cu nerăbdare, atât la Consiliile Naţionale ale PL 93 şi PNL, cât şi în Parlament, la moţiuni de cenzură împotriva guvernului, la rapoartele prezentate de Virgil Măgureanu ca director al SRI şi la
alte evenimente importante. Ce e drept, atunci Parlamentul chiar dezbătea, iar discursurile, chiar dacă erau ale unor partide de opoziţie, chiar erau ascultate.
Când venea rândul lui Horia Rusu şi al lui Dinu Patriciu la tribună, ziariştii se înghesuiau, de fiecare dată, în lojele fostei săli a Camerei Deputaţilor din Dealul Mitropoliei, chiar dacă până atunci stăteau pe holuri. La partid, Horia putea să schimbe, cu un discurs, soarta unui congres. Umorul de calitate, inteligenţa, stăpînirea mijloacelor retoricii, cultura şi convingerile profunde, de la care nu a abdicat niciodată, făceau ca discursurile lui Horia Rusu să fie aşteptate, comentate, citate, ţinute minte.
Cu toate că acum zece ani discursurile liberalilor nu se prea vedeau la televizor, unele dintre vorbele lui au devenit folclor:
♦ “Daţi-i cartonaşul roşu lui Nicolae Văcăroiu, acest Jean Vlădoiu al politicii româneşti”
♦ ”Nu cred că actualul guvern, care nu a fost în stare să aplice propriul program scris în româneşte, va fi în stare să aplice programul FMI, scris în englezeşte.”
♦ “Beneficiem, într-adevăr, din `89 încoace de libertate de expresie. Libertatea de expresie însă fără libertatea economică e ca dragostea fără sex.”
♦ “Există bere şi bere fără alcool, există cafea şi cafea fără cofeină, există ţigări şi ţigări lights, există flori şi flori din plastic, există femei şi femei gonflabile, există liberalism şi social liberalism. Eu beau cafea adevarată, fumez ţigări, ofer flori, iubesc femei şi sunt liberal.”
♦ “Băutorii de vodcă se integrează mai greu într-o lume în care se bea coniac.”
Deşi pline de umor, discursurile lui erau serioase şi vorbeau despre lucruri grave. Întotdeauna punea degetul pe rană, pentru că nu-i plăcea să vorbească doar ca să se audă, cum fac cei mai mulţi politicieni.
Publicarea discursurilor lui nu este atât o comemorare, cât un moment de aducere aminte. O confruntare între speranţele, credinţele de-atunci şi realizările sau neîmplinirile de astăzi. Este şi o întâlnire cu istoria liberalismului românesc, dar şi cu istoria românească a anilor 90, văzută prin ochii unuia dintre actorii
principali.
Este doar o parte dintre discursuri. Cum pe vremea aceea calculatoarele nu aveau răspândirea de acum, unele dintre discursurile sale au fost scrise de mână şi nu mai există. În arhivele Camerei Deputaţilor nu se găsesc discursuri mai vechi de 1996. Aşadar, sunt 16 discursuri. Horia Rusu s-a dovedit vizionar. Oricum le-am citi, discursurile lui Horia Rusu se vor dovedi deosebit de puternice şi chiar
actuale. Nu ştim dacă din fericire sau, mai degrabă, din păcate. Citiţi “Cele şase maladii ale spiritului politic românesc” din 1994 şi veţi vedea.
Comentarii
Trimiteți un comentariu