Secretele Guvernarii
In traducerea Virginiei Thomas, conform originalului din limba engleză, nu cuprinde altceva decât o antologie de profeţii, maxime şi apoftegme teziste, doctrinale, în esenţă asemănătoare cu „idealurile" desprinse şi din celelalte două texte' antologate aici. De la apariţia acestei cărţi, din 1901, aceste „taine" dezvăluite au stârnit o serie de reacţii, mai ales din partea evreilor care n-au putut concepe că „protocoalele" au putut fi sustrase din arhiva de la Ierusalim. S-a lansat şi ideea că ar fi o calomnie adusă la adresa lojii masonice evreieşti, că textele sunt contrafăcute şi tendenţioase. Aceste aspecte nu ne interesează, aşa cum nici faptul de a stârni cu publicarea cărţii de faţă reacţii antisemite. Departe de noi acest gând. Dacă aceste „protocoale" ar fi fost emise de o'mişcare conspirativă americană sau italiană, să zicem, le-am fi publicat cu aceleaşi dezinteres, incluzându-le în rândul doctrinelor care au îngrozit lumea.
Vezi
și
1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19
2. Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor
create in Epoca Comunistă
3. Scara de valori a societății romanești
4. Hrana vie
6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,
veche de sute de ani
7. Destinatii uimitoare pe glob
8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile
9.
Duda a pus mâna pe Casa Regală
10.
Nu poti multiplica bogatia divizand-o
!
11.
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
12.
A fi patriot nu e un merit, e o datorie.!
13.
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din
populatie si nu aveau drept de vot.
14.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
15.
Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste
16.
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
17.
Fii propriul tău nutriționist
18.
Maya ramane o civilizatie misterioasa
19.
Slăbești daca esti motivat
21.
Set medical Covid necesar acasă
22.
Medicament retras - folosit în diabet
23.
Brexit-ul - Spaima Europei
25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor
26.
Sistemele solare - apă caldă
27.
Economisirea energiei electrice
28.
Hoțul de cărți
29.
Aparitia starii de insolventa
31.
Microbii din organismul uman
32.
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
33.
„Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”
Guvernul care se lasă condus de morală nu este politic şi în consecinţă puterea sa este şubredă.
Acela care vrea să domnească trebuie să recurgă la viclenii şi ipocrizii. Marile calităţi populare sinceritatea şi onestitatea - sunt vicii în politică, pentru că ele răstoarnă regii de pe tronurile lor mai bine decât inamicul cel mai puternic. Aceste calităţi trebuie să fîe însuşirile regatelor creştine, noi nu trebuie să le luăm deloc drept călăuză.
Unde începe și unde se termină libertatea de exprimare?
Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuează că „libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, una din condiţiile primordiale ale progresului acesteia şi ale împlinirii fiecărei persoane.”
Chiar și în sec. al XXI-lea libertatea este un concept ce continuă să stârnească intrigi și controverse în varii domenii, cu tentă politică, filosofică, socială, legală etc. Libertatea derivă de la Libertas, numele zeiței din mitologia romană care simboliza libertatea. Libertatea de exprimare este garantată, ea se opune servituții, însă până unde poate ajunge ea? Este această libertate absolută sau are niște limite? John Stuart Mill afirma că „Libertatea mea se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”. În opinia lui George Bernard Shaw, „Libertatea înseamnă răspundere, de aceea majoritatea oamenilor se tem de ea”. Jean-Paul Sartre considera că „omul este condamnat să fie liber”, fiindcă, în viziunea acestuia, există atâta libertate cât există și responsabilitate. Tot Sartre zicea: „Să fii liber nu înseamnă să faci tot ce vrei, ci să știi că poți să vrei”. Avem oare noi, cei care purtăm amprenta unui trecut ideologic totalitar, suficientă înțelepciune pentru a spune ceea ce gândim fără teamă, repercusiuni ori constrângere? Poate că da, poate că nu! Îmbibat de kolhoznicie, deprins a gândi cu hurta, debusolat și prostit la maximum, bietul moldovean nu a mai fost apt să-și păstreze nici inima, nici gândul. Cu toate acestea, astăzi ne declarăm liberi, cuvântul ne ajută să ne exprimăm sentimentele, frustrările, indignarea etc. Suntem exponenții Generației Facebook, o generație de oameni inteligenți ce activează în cadrul unei elite malefice, dar și o generație cu mentalitate de victimă, hipersensibilă, cinică, în care se încadrează și mulți dintre cei lipsiți de cultură generală care nu fac decât să contribuie la idiotizarea societății, fenomen ce pare a deveni normalitate.
Te ia groaza să citești uneori comentariile și articolele postate pe rețele de socializare, site-uri, bloguri. Descreierați anonimi, camuflați în spatele monitoarelor și tastelor, își varsă on-line zoaiele minților bolnave. Dacă îndrăznești să le zici ceva, îți închid gura, le lezezi dreptul la libera exprimare! Sunt liberi să posteze mesaje denigratoare la adresa oricui, să jignească pe oricine, să utilizeze un limbaj licențios, să te apostrofeze, amenințe etc., pentru simplu fapt că nu gândești ca ei! Dacă cineva încearcă să le-o spună pe șleau că sunt săriți de pe fix și au creierul deranjat, recurg la niște gesturi și mai obscene, se aprind, explodează și te bombardează cu înjurături și blesteme. Doar sunt liberi, nu? E „dreptul” lor! Violența de exprimare e și ea o formă de terorism a celor slabi, „vizibili” doar pe Facebook. Trăim într-o societate sinistră, în plin proces de degradare morală, într-o societate în care oricine are dreptul la orice și poate spune și face tot ce-i trece prin mintea sa îngustă. E un amestec toxic ce ne otrăvește în fiecare zi!
Avem liberate, așa e! Atunci de ce nu ne permitem să intrăm în pielea goală într-un lăcaș sfânt, de ce nu postăm poze indecente? Avem frică de Dumnezeu și respectăm niște cutume, da? Ce-ar fi dacă am avea și un pic de frică pământească și am fi responsabili pentru toate mizeriile pe care le aruncăm la adresa cuiva și tot glodul promovat de dimineață până seara?! Prea mulți bărbații plouați, în postură de mahalagii, au uitat ce înseamnă respectul elementar față de Femeie, dar și față de ei înșiși! Ce bine știu a ataca, fiindcă altfel nu-și pot demonstra forța!
Libertatea de exprimare implică discernământ și bun simț! Libertatea nu înseamnă a-ți bate joc de alții și a arăta altora cât ești de „deștept” în a lua peste picior și a ataca cu cuvântul (deseori ortografiat greșit!). Libertatea are niște limite, trasate de un comportament civilizat, cultură și civilizație interioară!
Mă întreb cât de liberi suntem, din moment ce nu ne-am învățat a fi responsabili, din moment ce suntem lipsiți de demnitate umană și norme morale? Published in Opinii
Unde se termină secretele de stat și începe dreptul cetățeanului de a fi informat?
Pe parcursul
ultimilor ani există tendință de a se face abuz de secretizarea
informațiilor deținute de autorități pe motiv de securitate națională. Vă rugăm
să specificați ce informații pot constitui secret de stat.
Atribuirea informațiilor la secret de stat și secretizarea acestora se
efectuează în baza principiilor legalității, argumentării și oportunității. Argumentarea
atribuirii informațiilor la secret de stat și a secretizării acestora constă în
stabilirea caracterului rațional al secretizării unor informații, a
eventualelor consecințe economice și de altă natură, ținând cont de
echilibrul dintre interesele primordiale ale statului, ale societății și ale
cetățeanului.
În Republica Moldova la secret de stat sunt atribuite un șir de informații
din domeniul apărării naționale, economiei, științei și tehnicii, relațiilor
externe, securității statului, asigurării ordinii de drept și activității
autorităților publice. Categoriile informațiilor atribuite la secret de stat se
stabilesc în conformitate cu un Nomenclator aprobat în acest scop. Informația
este secretizată prin încadrarea acesteia la un anumit grad de secretizare –
„strict secret”, „secret”, „confidențial” și „restricționat”.
În Republica Moldova există
câteva zeci de categorii de funcționari care au acces la secretul de stat și,
respectiv, sunt retribuiți pentru păstrarea acestuia. Recent s-a propus ca
lista să fie completată cu alți funcționari, cum ar fi președintele
Consiliului Superior al Magistraturii, șeful Centrului Național Anticorupție,
al Comisiei Electorale Centrale, primarul general al Capitalei și alții. Cât de
justificat este faptul că autoritățile extind această listă în condițiile în
care numărul de informații care constituie secret pentru publicul larg este
destul de restrâns?
Argumentarea autorilor proiectului este că mai mulți conducători ai
autorităților publice (numiți în funcție de Parlament și Guvern) nu dispun de
dreptul de acces la secretul de stat, pe motiv că funcțiile date nu se regăsesc
în lista în cauză. De facto aceștia lucrează cu materialele atribuite la
secret de stat, fără ca de jure activitatea să fie
organizată conform legislației.
Numărul tot mai mare de funcționari care au acces la secretul de stat ar
putea proteja și mai mult informațiile cu acces limitat. Pe de altă parte,
acest fapt ar putea afecta gradul de transparentizare și accesul la
informațiile de interes public.
De exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii inițiază verificarea
tuturor judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător, iar SIS
prezintă avize consultative în acest sens, care conțin și informații referitor
la factorii de risc depistați în activitatea acestora. Președintele CSM ar urma
să aibă drept de acces la secretul de stat, iar ulterior să perfecteze
dreptul de acces celorlați membri ai CSM, în condițiile legii. Prin urmare, sub
paravanul protecției informației cu caracter secret, membrii CSM ar putea
îngrădi și mai mult accesul publicului la deficiențele depistate în activitatea
judecătorilor sau a diferitor factori de risc identificați în privința
candidaților la funcția de judecător.
De menționat că persoanele care se vor regăsi în această listă vor
beneficia și de sporuri salariale în valoare de 10 la sută (sumele
variind între 400 și 2500 de lei lunar). Deci, pe lângă faptul că informațiile
vor fi păstrate sub șapte lacăte, vom plăti din bani publici mai mulți
funcționarii pentru ca aceștia să nu divulge anumite informații de interes
public.
În lista persoanelor pentru care
se propune accesul la secretul de stat se regăsesc și funcționari despre
care presa a scris că ar avea probleme de integritate. În acest context, cât de
logic este să le încredințăm secrete de stat și să îi mai plătim pentru
păstrarea acestora?
Dacă e să reieșim din propunerea legislativă, atunci, în principiu, aceasta
nu promovează nemijlocit persoane concrete despre care, după cum spuneți, se
vehiculează că ar avea probleme de integritate. Proiectul de lege instituie
Lista funcțiilor ai căror titulari au drept de acces la secretul de stat. Că
în aceste funcții sunt alese și/sau promovate persoane cu integritate
dubioasă nu ține de domeniul secretului de stat. Totuși, autoritățile ar trebui
să se îngrijească despre ce fel de persoane promovează în funcțiile publice,
iar noi, cetățenii, despre ce fel de persoane alegem în astfel de funcții.
Legea
privind secretul de stat a fost modificată de mai multe ori de când a fost
adoptată. În același timp, experți independenți menționează că documentul
conține mai multe lacune de natură să îngrădească accesul la informație. Care
sunt cele mai grave probleme în acest sens?
Este adevărat, doar anul trecut legea a fost modificată de trei ori. În
același timp, pe parcursul ultimilor ani se atestă o tendință abuzivă de
secretizare a informațiilor deținute de autoritățile publice, invocându-se
varii motive de securitate națională, secret comercial sau date cu caracter
personal. Se pare că legislația în vigoare facilitează secretizarea
informațiilor și impune proceduri anevoioase pentru desecretizarea lor. Aceasta
se datorează faptului că legislația existentă este învechită, nu a fost
ajustată standardelor comune internaționale de asigurare a accesului la
informația deținută de autoritățile publice. De exemplu, Legea secretului
comercial a fost adoptată în anul 1994 și încă nu a fost ajustată realităților
existente, iar Legea privind secretul de stat vine în contradicție cu
Legea cu privire la Serviciul de Informații și Securitate, precum și cu Legea
securității statului.
În practică se constată necorespunderea prevederilor Codului fiscal cu cele
din legea fundamentală a statului în materie de acces la informațiile privind
contribuțiile la bugetul de stat. În particular, autoritatea fiscală refuză
furnizarea informației privind veniturile încasate la bugetul național și
informației privind neregulile înregistrate în activitatea financiară a
persoanelor juridice, invocând o listă exhaustivă a solicitanților de
informații, exceptând, în particular, societatea civilă.
O altă problemă este îngrădirea nejustificată de către autorități a
accesului la informația care a fost desecretizată. Legea privind secretul de
stat stabilește patru grade de secretizare a informațiilor: restricționat,
confidențial, secret, strict secret. Iar în corespundere cu gradele de
secretizare a informațiilor sunt stabilite și termene de secretizare, care nu
pot depăși 25 ani. Deși cadrul normativ instituie obligația de desecretizare a
informațiilor de către autorități, aparent informațiile desecretizate nu
sunt accesibile publicului larg. În asemenea circumstanțe, se constată și
îngrădirea de către autorități a accesului la informația de interes public din
arhivele naționale.
Legislația națională, de asemenea, nu definește fără echivoc cine sunt
furnizorii de informații. În particular, persoanele fizice și juridice care în
baza legii sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice, deseori refuză
să furnizeze informația oficială pretinzând că nu sunt furnizori conform legii
sau invocă nefondat existența secretului comercial.
Problemele cele mai răspândite cu care se confruntă solicitanții de
informații constau în limitarea accesului la informații cu caracter public,
precum și asigurarea cu protecție adecvată a avertizatorilor de integritate
pentru divulgarea unor informații cu acces limitat, însă de interes public
major. Vezi sursa info : Legea privind secretul de stat
Comentarii
Trimiteți un comentariu