Irinel Columbeanu - Platforma-program a Bucurestiului

17 MAI/12

0

In mijlocul Membrilor PPPSPlatforma-program a Bucurestiului nostru:

1. Asigurarea transparentei:

1.1. Data, ora și ordinea de zi a ședințelor de consiliu să fie postate pe prima pagină a website-ului primăriei. Informațiile legate de ședințele lunare să fie cât mai accesibile cetățenilor.

1.2. Ordinea de zi a fiecãrei ședințe de consiliu să fie însoțită de documentația aferentă (pentru a putea înțelege toate punctele de pe ordinea de zi fiind necesară o detaliere a acestora). De asemenea, după fiecare dintre ședințele de consiliu local, să fie postat pe website, în termen de maxim o săptămână, procesul verbal al ședinței.

1.3. Procesele verbale ale şedinţelor să precizeze neapãrat şi voturile nominale ale consilierilor în dreptul fiecărei hotărâri de consiliu de pe agenda şedinţei (cine a votat pentru, cine a votat împotrivă, cine s-a abţinut si ce partid reprezintã).

1.4. Următoarele informații despre consilierii locali și generali sã fie postate pe pagina web oficială a primăriei: numele, prenumele, datele de contact (cel puţin o adresă de e-mail şi un număr de telefon), orarul consultărilor publice lunare și locul de desfășurare a acestora.

1.5. Cetățenii să aibe posibilitatea de a se înscrie pe o listă de presă prin care să le fie transmise comunicările publice ale instituțiilor. Acest formular să fie disponibil online și să fie un instrument ușor de folosit.

1.6. Accesul în sala de ședințe să se facă în baza cărții de identitate, fără nicio notificare prealabilă din partea cetățenilor care doresc să participe la ședințe.

1.7. Procesele verbale ale Comisiilor de specialitate sã fie publicate pe site-ul instituției, ca și votul individual al tuturor membrilor comisiilor tehnice, iar procesul verbal sã fie făcut public integral imediat după fiecare şedinţă. Ședințele Comisiilor de specialitate sã fie anunțate public, iar accesul persoanelor interesate să fie liber. Ar fi de dorit ca și ședinţele consiliilor locale de sector să fie transmise live prin camere video, pe site-ul instituţiei, iar înregistrările acestora să fie disponibile online.

1.8. În cadrul PMB sã fie înființat un birou de informare care să pună din oficiu la dispoziţia publicului toate documentele de urbanism aprobate în ultimii zece ani şi pe cele în curs de aprobare, hotărâri de consiliu, proiecții bugetare, etc.

1.9. Informațiile de natură tehnică (planurile de urbanism, bugetul local/general etc.) sã fie formulate într-un limbaj accesibil publicului larg (în condițiile actuale nu există un proces autentic de consultare publică deoarece se furnizează cetățenilor informații tehnice greu accesibile persoanelor nespecializate).

1.10. Regulamentele de funcţionare şi organizare ale Primăriilor şi Consiliilor Locale vor cuprinde prevederi referitoare la participarea actorilor sociali interesați (ONG-uri, grupuri de cetățeni și cetățeni) la procesul decizional.

1.11. Primăriile de sector și Primăria Municipiului București sã elaboreze mecanisme adecvate de consultare și informare si cu sprijinul societății civile.

1.12. Pentru orice contract semnat de o autoritate publică locală sã fie făcute publice majorările de costuri pentru valoarea totală a investiției cînd respectivele majorări depășesc cu 15% inflația.

2. Protectia mediului:

2.1. Definirea unor zone urbane în care să fie implementate măsuri de descurajare a atraficului rutier.

2.2. Încurajarea transportului local alternativ (altul decât cu mașini personale):

2.3. Construirea și mentenanța pistelor pentru bicicliști. Mutarea acestora pe carosabil pentru a nu mai fi ocupate de masini parcate pe trotuare.

2.4. Extinderea zonelor pietonale în oraș;

2.5. Construirea de parcări în zonele limitrofe ale orașului, bine conectate la linii de transport în comun, astfel încât să se încurajeze oprirea traficului dinafara orașului la marginea acestuia.(inițierea unor demersuri de colaborare cu Ministerul Transporturilor pentru constituirea nodurilor intermodale cu parcări pentru navetiști, cu perdele verzi).

2.6. Construirea și mentenanța rutelor de ocolire a orașului

2. 7. Verificarea constantă a șantierelor din oraș – indiferent de mărimea acestora – și sancționarea riguroasă a celor care încalcă prevederile acordurilor de mediu.

2.8. Implementarea unui program de evaluare sistematică a stării instalațiilor de distribuție a apei din interiorul imobilelor.

2.9. Inițierea de către autorități a unui program prin care asociațiile de proprietari să fie susținute în efortul de înlocuire rapidă a instalațiilor neconforme (obținerea sprijinului politic pentru inițiativă legislativă care să asigure condițiile necesare pentru implementarea acestei măsuri).

2.10. Inițierea unui program pentru promovarea consumului de apă potabilă de la robinet, ulterior reparațiilor (o măsură care, pe lângă beneficiile financiare pe care le aduce cetățenilor, va contribui la reducerea cantităților de PET-uri consumate)

2.11. Accelerarea implementării proiectelor de investiții vizând extinderea rețelei de apă potabilă. Inaugurarea și ulterior asigurarea capacității maxime de funcționare a stației de epurare Glina.

3. Spatiile verzi:

3.1. Corelarea cu documentațiile de urbanism (PUG) pentru definirea corectă a spațiilor verzi pentru care se aplică prevederile OUG 114/2007.

3.2. Mărirea accentuată a suprafeţelor de spaţii verzi prin conservarea celor existente şi realizarea unor spaţii verzi noi în zonele deficitare şi în cele de dezvoltare urbană. Constituirea unor rețele de spații verzi prin conectarea celor existente și inserarea unora noi.

3.3. Direcțiile de Administrația Domeniului Public să facă apel la proiectanți de specialitate / peisagiști, și să existe proiecte de (re)amenajare a spațiilor verzi, care parcurg toate etapele unui proiect (inclusiv consultarea populației).

3.4. Constituirea unor rezerve funciare pentru perdele de protecție şi pentru conservarea a cât mai multor zone naturale. în extravilanul apropiat.

3.5. Încurajarea şi implementarea ca exemple a unor variante neconvenţionale de creştere a suprafeţei verzi cum este utilizarea acoperişurilor verzi, a grilajelor cu gazon în loc de suprafeţe asfaltate etc. şi definirea lor ca ”spaţii îmbunătăţite”, nu ca spaţii verzi.

3.6. Verificarea și definitivarea registrului spațiilor verzi și publicarea on-line a hărții spațiilor verzi prevăzute în proiect.

3.7. Folosirea în spații verzi și amenajări peisagistice cu precădere a speciilor autohtone de arbori și arbuști.

3.8. Oprirea practicii de a reduce biodiversitatea în parcuri prin gazonări intensive, ceea ce duce la dispariția speciilor locale și rupe echilibrul ecologic.

3.9. Folosirea în spații verzi și amenajări peisagistice a speciilor perene, cu rezistență mare la poluare și praf, care necesită îngrijiri minime pe termen lung.

4. Protectia Patrimoniului Construit

4.1. Măsuri fiscale de sprijin pentru proprietarii imobilelor istorice:
În absența unor măsuri eficiente de sprijin financiar al proprietarilor de imobile cu valoare arhitecturală și ambientală, eforturile pentru protejarea și conservarea patrimoniului sunt sortite eșecului. Măsurile trebuie însoțite de sancțiuni și servituți, în spiritul echității sociale și economice. Proprietarii imobilelor istorice se vor bucura, astfel, de îmbunătățirea condițiilor de locuire și de creșterea valorii de piață a locuințelor lor. În plus, de conservarea identității istorice a Bucureștiului vor beneficia toți locuitorii orașului prin crearea unui spațiu public armonios, care să le întărească sentimentul de apartenență civică și să stimuleze turismul cultural.

Pe termen lung, scopul acestor măsuri este crearea unor mecanisme de piață în favoarea conservării patrimoniului construit.

4.2. Elaborarea unui studiu de fezabilitate referitor la folosirea instrumentelor financiare (exemplu JESSICA, Fonduri structurale, etc.) pentru proiecte de regenerare urbană a zonelor istorice (vezi Agenția de Dezvoltare Locală pentru pregătirea și derularea unor programe cu finanțare din alte surse decât bugetul local).
Instituirea de subvenții pentru lucrări de restaurare (obținerea sprijinului politic pentru inițiativă legislativă care să asigure condițiile necesare pentru implementarea acestei măsuri).
4.3. Control și sprijin tehnic pentru ca lucrările de reabilitare termică să respecte principiile de conservare a patrimoniului (nu pentru polistirenizarea fațadelor).
4.4. Elaborarea regulamentului de aplicare a legii 153/2011, care să includă:
- identificarea imobilelor și șantierelor abandonate și a terenurilor virane din zonele protejate;

- sancțiuni pentru proprietarii acestora.

4.5. Măsuri administrative:
4.5.1. Alocarea de resurse pentru înființarea unui Birou de Patrimoniu în cadrul PMB conform 422/2011. Acest birou ar trebui să funcționeze ca punct de informare, consultare și sprijin pentru ‘deținătorii’ de clădiri de patrimoniu, să inițieze clasări ale imobilelor care se află în proprietatea Municipalității, să promoveze concepte moderne de protejare a patrimoniului, să constituie o sursă de informare referitor la liniile de finanțare existente în domeniul patrimoniului.

4.5.2. Înființarea unei Comisii pentru Bucureștiul istoric care să analizeze toate propunerile de intervenție asupra imobilelor istorice, în interiorul zonele protejate și a ariilor de protecție a monumentelor istorice. Rolul Comisiei să fie acela de a proteja identitatea arhitecturală, ambientală, culturală și istorică a zonelor construite protejate și a monumentelor istorice și a ariilor lor de protecție. Comisia sa fie formată din istorici, sociologi, antropologi, jurnaliști specializați în probleme de patrimoniu, directori de muzee, reprezentanți ai societății civile, consilieri locali. Rolul ei sa fie acela de a-l consilia pe Primarul General înainte de eliberarea avizului de oportunitate, iar deciziile în interiorul Comisiei sa fie luate prin consens.

4.5.3. Interzicerea finanțării de către beneficiari privați a studiilor istorice în vederea obținerii autorizațiilor de desființare și construire. Studiile sa fie finanțate de PMB din amenzile pe case și terenuri abandonate și/sau printr-o taxă plătită de beneficiar și sa fie elaborate fie de experți independenți atestați de MCPN, fie de Institutul Național al Patrimoniului, eliminându-se în acest fel conflictele de interese. Studiile istorice să devină documente publice.

4.5.4. Interzicerea panourilor și meshurilor publicitare pe monumente istorice și pe arterele principale ale Capitalei, cu excepția perioadelor când se întreprind lucrări de restaurare (regulamentul a fost deja elaborat in 2009 de PMB, dar nu a fost încă introdus pe agenda CGMB).

4.5.5. Inițierea și ducerea la bun sfârșit a exproprierii pentru cauza de utilitate publică a unor monumente de mare vizibilitate precum Palatul Știrbei, Moara lui Assan, Kiseleff 35-37 etc. (obținerea sprijinului politic pentru inițiativă legislativă care să asigure condițiile necesare pentru implementarea acestei măsuri)

4.5.6. Prelungirea valabilității Planului Urbanistic Zonal Centrul Istoric al Municipiului București, a Planului Urbanistic de detaliu pe zona pilot A a Centrului Istoric, delimitarea de noi zone construite protejate. Continuarea inventarierii celor 98 zone protejate existente.

5. Educatia și informarea
5.1. Program de informare a locuitorilor din zonele protejate ne-inventariate cu privire la importanța culturală, arhitecturală și ambientală a acestora, prin elaborarea unor ghiduri care să inventarieze și să ilustreze bunele practici în materie de intervenții asupra imobilelor istorice.

5.2. Program de informare referitor la cartarea imobilelor pentru locuitorii din cele 15 zone construite protejate deja inventariate.

5.3. Afișarea pe site-ul PMB a tuturor informațiilor utile deținătorilor de imobile de patrimoniu și locuitorilor din zonele construite protejate.

6. Protectia si dreptatea socialã

6.1. Serviciile sociale și medicale pentru pensionari si pentru persoanele vulnerabile:

Persoanele vulnerabile sunt locuitori ai Bucureștiului care există și care au drepturi și responsabilități, chiar dacă uneori nu posedă nici mãcar acte de identitate. Capitala are obligația de a le asigura șanse egale cu cele ale tuturor celorlalți locuitori ai orașului. Este necesară o mai bună corelare între Primăria Generală și primăriile de sector în programele de sprijin social.

Pentru menținerea și asigurarea continuității serviciilor sociale și medicale adresate pensionarilor si persoanelor vulnerabile sunt necesare:

6.1.1. Extinderea la toate sectoarele a programului de Policlinică socială pentru persoanele care nu au asigurare medicală, persoanele adulte fără adăpost, etc.

6.1.2. Activități de reducere a discriminării și stigmatizării persoanelor infectate cu HIV, consumatorilor de droguri, persoanelor ce practică sexul comercial, persoanelor fără adăpost, etnicilor roma, respectiv activități de informare și formare adresate atât posibililor beneficiari ai serviciilor cât și ofertanților de servicii; organizarea unei campanii de informare a publicului printr-un parteneriat cu ONG-urile care activează în domeniu, în cadrul căruia primăriile să pună la dispoziția campaniei spații de amplasare a unor puncte de informare (chioșcuri/containere) și spații de afișaj, iar ONG-urile să contribuie cu materiale de informare și voluntari.

6.1.3. Documentarea situației pensionarilor si a grupurilor vulnerabile de către autoritățile publice locale din București.

6.1.4. Inițierea de noi servicii care să completeze necesarul de nevoi și care să fie în mod real accesibile pensionarilor si persoanelor vulnerabile.

6.1.5. Adoptarea urgentă a unor protocoale de lucru pentru asigurarea de servicii sociale pe stradă, în locurile în care persoanele vulnerabile trăiesc.

6.1.6. Implicarea autorităților locale în dezvoltarea serviciilor de sănătate, în special pentru persoanele vulnerabile social.

6.2. Accesibilizare

Autoritățile locale să ia măsuri în vederea asigurării accesului persoanelor cu dizabilități în mediul fizic, informațional și comunicațional, în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/ 2006 cu privire la protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin:

6.2.1. Înlocuirea marcajelor tactile destinate persoanelor cu deficiențe de vedere care s-au deteriorat cu unele realizate din materiale cu o durată de viață mai mare.

6.2.2. Montarea de semafoare cu avertizare acustică în toate intersecțiile semaforizate.

6.2.3. Adaptarea stațiilor de transport în comun în conformitate cu prevederile legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil. Montarea panourilor de afișaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual și auditiv în mijloacele de transport public.

6.2.4. Imprimarea cu caractere mari și în culori contrastante a rutelor și a indicativelor mijloacelor de transport în comun.Racordarea trotuarelor cu carosabilul prin rampe fără denivelări, nu cu 3-10cm diferență de nivel, ca în prezent.

6.2.5. Înlocuirea cu rampe construite (pantă de acces) a rampelor electrice care sunt nefuncționale în prezent, costă mult și au durată de viață scurtă,

6.2.6. Autoritățile publice să asigure accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilități la informațiile de interes public prin accesibilizarea site-urilor de internet.

6.2.7. Autoritățile să ia măsuri în vederea eliberării trotuarelor de mașinile parcate ilegal, astfel încât trotuarele să poată fi folosite și de către persoanele cu dizabilități.

6.3. Găzduire și suport pentru persoanele vulnerabile

Inițierea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea de alternative pentru persoanele fără adăpost sau aflate în alte situații de vulnerabilitate sociala, care să includă:

6.3.1. Asigurarea accesibilității serviciilor, astfel încât acestea să fie situate în apropierea locurilor în care trăiesc sau muncesc beneficiarii și/sau în zone centrale ale orașului (nu la periferie și nu în locuri puțin accesibile).

6.3.2. Crearea unor spații în care persoanele fără adăpost să aibă acces la apă/dușuri.

6.3.3. Amplasarea de containere cu destinația de locuințe temporare pe terenurile virane care aparțin autorităților locale, pe baza colaborării cu ONG-uri de profil.

6.3.4. Inițierea de proiecte pilot de colaborare cu serviciile medicale private pentru asigurarea de asistență medicală gratuită persoanelor fără adăpost referite de serviciile sociale acreditate.

6.3.5. Implicarea organizațiilor nonguvernamentale în planificarea și în implementarea serviciilor sociale

6.3.6. Implicarea ONG-urilor de profil în realizarea strategiilor locale în domeniul social.

6.3.7. Promovarea și facilitarea voluntariatului – sprijinirea ONG-urilor care lucrează cu voluntari prin asigurarea de transport gratuit în localitate, prioritate în obținerea autorizațiilor pentru manifestări publice/ campanii sociale.

6.3.8. Includerea – în listele de priorități ale autorităților locale – a capitolului referitor la sprijinirea dezvoltării sectorului nonprofit, ca resursă pentru dezvoltarea socială a Capitalei.

7. Piețele publice comerciale

Bucureștiul are o populație de aproximativ 2 milioane de locuitori cu reședința declarată și câteva sute de mii de persoane în tranzit.În trecut, piețele publice asigurau desfacerea produselor agricole direct de la producători, iar la diferite evenimente tradiționale, mesteșugarii vindeau diferite obiecte manufacturiere. Acum, la nivelul anului 2012 piețele publice se află într-o situație alarmantă.

7.1. Refacerea pieței publice tradiționale “Bibescu-Vodă” pe amplasamentul ei istoric, în perimetrul delimitat de prelungirea bulevardului Corneliu Coposu până la strada Căldărari, de Splaiul Independenței, de prelungirea bulevardului Nicolae Bălcescu până la Splaiul Independenței, ultima limită fiind în dreptul bulevardului Regina Maria.

7.2. Protejarea patrimoniului cultural imaterial românesc în zonele piețelor tradiționale, Bibescu-Vodă, Obor, care au găzduit sărbătorile Hramurilor Negustorești și Moșii de vară. Restabilirea acestor sărbători străvechi.

7.3. Protejarea piețelor publice (așa cum este prevăzut de art. 136 din Constituția României, art.120 din Legea nr.215/2001 și art.11 din Legea nr. 213/1998) și realizarea de proiecte de modernizare a piețelor publice prin atragerea de Fonduri Europene.

7.4. Implementarea în piețele tradiționale a “Conceptul de comert tradițional românesc”, program intensificat pentru piețe volante.

8. Protectia animalelor

8.1. Protecția animalelor ține atât de respectul pentru viața altor specii și pentru biodiversitate cât și de confortul și siguranța locuitorilor orașului, de un aspect mai curat și mai civilizat al străzilor.

8.2. Eficientizarea programului de sterilizare a câinilor cu şi fără stăpân din toată Capitala (elaborat pe baza HCGMB 243/2009 și 16/2010), identificarea animalelor şi returnarea lor în locurile de provenienţă:

8.3. Intensificarea acţiunilor de colectare a câinilor de către ASPA Bucureşti în vederea sterilizării acestora;

8.4. Înfiinţarea unor clinici mobile (1 clinică per sector) care să funcţioneze alternativ, în diferite zone, min. 8 ore zilnic, după un program stabilit şi mediatizat, în paralel cu continuarea programului actual de sterilizări prin cabinetele veterinare de sector;

8.5. Derularea unor campanii eficiente de adopţie a câinilor nereturnabili, inclusiv prin introducerea unor măsuri de stimulare a adopţiei cu asistenţă medical-veterinară gratuită pe o perioadă determinată;

8.6. Încheierea de contracte cu ONG-uri de protecţie a animalelor dispuse a se implica în programe de sterilizare şi/sau adopţie;

8.7. Înfiinţarea unor registre de evidenţă a câinilor cu şi fără stăpân la nivelul fiecărui sector şi a unui registru municipal de evidenţă la nivelul Primăriei Generale sau Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti şi obligativitatea deţinătorilor de a-şi identifica şi înregistra câinii în aceste registre;

8.8. Introducerea unei taxe anuale plătibile la PMB pentru fiecare câine cu vârsta de peste 6 luni (care nu este animal de rasă înregistrat la Asociația chinologică) deţinut și nesterilizat.

8.9. Amenajarea unor micro adăposturi (5-20 câini) în teritoriu, cu posibilitatea de a fi folosite în comun cu voluntari/locuitori ai cartierelor ca spațiu verde sau grădini de zarzavat urbane..

8.10 Implementarea unor programe educative* în domeniul protecţiei animalelor, în parteneriat cu ONG-. urile de profil (în spiritul principiilor Convenţiei Europene pentru Protecţia Animalelor de Companie – legea 60/2004 prin care autorităţile au obligaţia să promoveze programe de educaţie):
- program educaţional în şcoli, prin Inspectoratul Şcolar;

- program de informare a populaţiei, prin primării – prin pliante, postere, întâlniri, colocvii, mass media.

*care să promoveze: înmulțirea controlată, bunăstarea animalelor de companie, aplicarea legii de protecție a animalelor 205/2004, educarea stăpânilor de câini în sensul menținerii curățeniei stradale, avantajele adopției.

9. Planificarea si proiectarea urbanã

CUNOAŞTEREA ORAŞULUI: În secolul XXI, nu se poate face planificare urbană a unui oraş complex fără informaţii georeferenţiate (baze de date care prezintă, în orice punct din oraş, informaţii de ordin social, juridic, fiscal, despre reţele edilitare, despre construcţii, despre spaţii verzi etc.). Acest sistem se numeşte GIS – Sistemul de informaţii georeferenţiate. S-au cheltuit mulţi bani publici pe contracte cu firme care au pus la punct acest sistem.

Acum, informaţiile despre fiecare loc din oraş trebuie aduse la zi prin grija tuturor serviciilor din cadrul PMB şi al primăriilor de sector.

Acest sistem de informaţii trebuie folosit de toate direcţiile şi serviciile din PMB şi din primăriile de sector. Publicul trebuie să aibă acces la cât mai multe informaţii (vezi transparenţă decizională: informarea populaţiei)

Trebuie eliminat monopolul în administrarea datelor. Acest serviciu public poate fi şi o sursă importantă de venit pentru administraţia publică locală.

CADASTRU. INVENTARUL PROPRIETĂŢILOR PUBLICE. Este imperios necesară organizarea registrului cadastral al parcelelor şi a cadastrelor de specialitate pentru întreg teritoriul administrativ. Trebuie făcută inventarierea şi efectuate documentaţiile cadastrale pentru domeniul public şi pentru domeniul privat al autorităţilor publice. Realizarea inventarului patrimoniului administraţiei publice locale şi evaluarea independentă a valorii acestuia constituie unul dintre cele mai importante aspecte în dezvoltarea unui oraş (în acest moment nu știe nimeni ce dețin PMB și primăriile de sector în realitate și cine mai e deținător public de terenuri în oraș). Fără această transparenţă a statutului proprietăţilor și a felului în care sunt folosite acestea nu se pot realiza proiecte integrate sau politici urbane.
Planul urbanistic general (PUG). Pentru a avea reguli de construcţie corecte şi utilizabile, procesul de reînnoire a setului de reguli (cuprinse în documentaţia de urbanism numită Plan Urbanistic General trebuie să fie asumat şi coordonat de PMB: transferul responsabilităţilor către echipa de elaboratori trebuie să ţină seama de faptul că aceştia au nevoie de informaţii la zi şi de decizii asumate clar de PMB.
FACILITĂŢI. Pe lângă reguli de urbanism (restricţii), este nevoie de facilităţi (reduceri fiscale, sprijin tehnic, prime şi subvenţii etc.) pentru categorii diverse de actori în scopul de a impulsiona dezvoltarea urbană în anumite zone urbane cu rol important pentru oraş, identificate în conceptul strategic, în PUG, în PIDU Zona Centrală, în alte documente de planificare urbană.
Exemple de astfel de zone: zonele protejate (patrimoniu construit valoros), foste zone industriale, traseul Dâmboviţei, zone unde pot fi localizate noduri intermodale de transport, zone afectate de sărăcie extremă a populaţiei, zone care pot funcţiona ca „plămâni” pentru oraş etc. În acest sens, pentru că zona centrală este o prioritate pentru Bucureşti, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – PIDU Zona Centrală – trebuie asumat şi implementat pe durata următorului mandat.

MANAGEMENT URBAN. Este necesar un cadru instituţional adecvat pentru ca autoritatea publică locală să poată implementa proiecte urbane şi programe de regenerare urbană care implică obligatoriu cooperare între primărie şi proprietari de terenuri, investitori etc.
Trebuie înființată o Agenţie de Dezvoltare Locală care să transpună obiectivele Conceptului Strategic Bucureşti 2035 în intervenţii concrete. Serviciul Proiecte Urbane (creat în anul 2010) din cadrul PMB poate fi nucleul unei astfel de structuri, dar trebuie să dispună de suficient personal calificat (echipă interdisciplinară), să aibă atribuţii clare în acest sens și să fie asigurate condiţiile de colaborare cu alte direcţii şi servicii din administraţia publică locală, cu alţi actori atât publici cât şi privaţi. În cadrul acestei agenții, se vor putea pregăti proiectele importante pentru oraș.

DOTĂRI DE INTERES PUBLIC. Pe lângă direcţiile şi obiectivele generale cuprinse în conceptul strategic Bucureşti 2035, este nevoie de o evaluare a necesităţilor de dotări pentru educaţie, cultură, religie, servicii administrative, sănătate, sport, comerţ, recreere, întărirea spiritului comunitar (infrastructură comunitară – cluburi de cartier pentru tineri, pentru bătrâni) etc.
Această cartare trebuie să se facă la nivel de cartier (informațiile ar trebui transpuse în GIS)– sectoarele administrative fiind prea mari – şi trebuie să identifice locurile în care s-ar putea amplasa respectivele dotări.

SIGURANŢA JURIDICĂ. Se va urgenta procesul de retrocedare a proprietăţilor. În procesul de retrocedare, PMB trebuie să aplice cu stricteţe legea 213/2004 care prevede că bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi să iniţieze acţiuni în instanţă pentru anularea hotărârilor judecătoreşti de punere în posesie pe domeniul public neconforme cu legea.
SIGURANŢA POPULAŢIEI. Trebuie identificate zonele cu riscuri naturale trebuie să existe măsuri de gestiune a riscului şi de protecţie clare, care să fie implementate în colaborare cu toate organismele responsabile.
Trebuie actualizată lista clădirilor cu risc seismic şi trebuie intensificat programul de consolidare a fondului construit cu grad mare de risc, cu calendare şi resurse financiare precise, cu o informare temeinică a cetăţenilor, cu proceduri clare de relocare temporară. Acest program trebuie să aibă caracter obligatoriu.

Pentru Planul de Situații de Urgență, trebuie identificate terenurile pe care se pot amplasa adăposturi temporare ca măsură post-seism.

10. PROCEDURI ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR

Domeniul construcţiilor este foarte important pentru dezvoltarea durabilă a unui oraş: pe lângă imaginea urbană, construcţiile pot susţine dezvoltare economică şi socială, dacă sunt făcute după anumite principii, pot chiar, printr-o abordare ecologică în mediu urban, nu numai să consume mai puţine resurse, dar chiar să producă energie. În domeniul constrcuţiilor sunt puse în joc resurse financiare foarte importante, de unde nevoia pentru o atenţie sporită în procesele de decizie.

Pentru ca un proiect din domeniul construcţiior să fie benefic pentru oraş, este nevoie de urmărirea cu consecvenţă a principiilor dezvoltării durabile în toate etapele: INIŢIERE DE PROIECT, ÎNCREDINŢARE, ELABORARE, AVIZARE, APROBARE, AUTORIZARE, REALIZARE, CONTROL.

10.1. CONTROL ŞI SANCŢIUNI. Este necesar un control sever al activităţii de construire, prin mijloace legale, prin revizuirea numărului de angajaţi şi a capacităţii profesionale a funcţionarilor din Serviciul de Disciplină în Construcţii. Este imperios necesară o colaborare mai strânsă între acest serviciu al administraţiei publice locale cu Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC).

Este necesară auto-sesizarea organelor de control.

Trebuie să existe o evidenţă a abaterilor şi a modurilor de sancţionare a acestora, şi aceste informaţii trebuie să fie publice astfel încât să devină evident faptul că se pedepseşte nerespectarea legii.

Este necesară o procedură locală prin care constructiile ilegale se dezafectează-demolează pe cheltuiala administraţiei publice locale, care recuperează ulterior aceste cheltuieli de la cei care nu au respectat legea.

10.2. STABILITATEA REGULILOR. Este necesară elaborarea de reglementări urbanistice precise (noul PUG şi Planuri Urbanistice Zonale iniţiate, finanţate şi asumate de Primărie pentru zone urbane cu rol important pentru oraş), dar şi urmărirea cu consecvenţă a aplicării acestora, asigurându-se astfel stabilitate în modul de folosire a terenurilor. PMB trebuie să aibă o structură responsabilă de coordonarea, actualizarea, completarea documentaţiilor de urbanism. Trebuie să urmărească atent corelarea între obiectivele strategiei şi documentaţii de urbanism, corelarea între documentaţiile de urbanism etc. Această structură trebuie să contribuie la întărirea importanţei Avizului de Oportunitate.

10.3. EVALUARE OBIECTIVĂ ŞI RIGUROASĂ. Sunt necesare grile de criterii de evaluare pentru orice proiect supus avizării – aprobării – autorizării atât pentru funcţionarii publici, cât şi pentru Comisiile Tehnice consultative (Urbanism, Circulaţii, altele…), pentru comisiile de consilieri locali (cadrul de referinţă european pentru oraşe durabile – declaraţia de la Toledo).

APARAT TEHNIC EFICIENT. Este imperios necesară creşterea responsabilităţii individuale a funcţionarilor publici care lucrează în avizare şi autorizare prin introducerea unui sistem de sancţiuni şi premii şi a unei verificări periodice a activităţii acestora.

10.4. COMISII TEHNICE OBIECTIVE. Trebuie să existe o comisie de urbanism şi amenajarea teritoriului constituită din membri cu competenţe diverse: aceasta va include cel puţin un specialist în management urban, un ecolog, un sociolog, un jurist cu cunoştinţe de urbanism, un inginer de trafic, un inginer de reţele edilitare, un specialist în economie urbană, un specialist în protecţia patrimoniului.

Pentru discuţii legate de imagine urbană şi arhitectură, nu numai la documentațiile de urbanism dar și la autorizare, este necesară o comisie de estetică, în care majoritatea membrilor pot fi arhitecţi.

Trebuie evitat conflictul de interese în comisii.

10.5. ALEŞI LOCALI RESPONSABILI. Implicarea comisiei de specialitate din consiliile locale încă de la fazele de început ale elaborării documentaţiilor de urbanism (aviz de oportunitate) pentru a asigura o legitimitate suplimentară acesteia şi pentru a putea verifica asumarea publică a intenţiilor de planificare şi proiectare urbană în conformitate cu interesul public.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti trebuie să adopte o serie de hotărâri prin care să se detalieze aplicarea pe teritoriul municipiului Bucureşti a documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau diverse strategii naţionale sau regionale.

Primarul trebuie să inițieze o serie de hotărâri privitoare la modificarea organigramei PMB şi la regulamentele şi procedurile de funcţionare ale diverselor organisme cu atribuţii în urbanism şi construcţii.

10.6. PARTICIPARE PUBLICĂ ÎN URBANISM. Urgentarea aprobării Regulamentului local, adaptat specificului comunităţii şi societăţii civile din Bucureşti, cerut prin OMDRT nr. 2701 din 2010 privind Proceduri de participare în elaborarea documentaţiilor de urbanism.

Este necesară suplimentarea organigramei PMB cu un serviciu care să aibă atribuții exclusive de a aplica acest regulament, cu personal, mijloace și echipamente adecvate (internet, scanner performant, imprimante, săli pentru expoziții și dezbateri, etc.).

În caietele de sarcini pentru elaborarea documentaţiilor de urbanism şi în ofertele tehnice, trebuie să fie incluse şi resposabilităţi legate de prezentarea rezultatelor analizelor şi a propunerilor într-un mod accesibil publicului.

Pentru proiectele mari ca investiţie şi ca teritoriu afectat, trebuie înfiinţate centre de informare în perimetrul de proiect, unde aceste proiecte să fie expuse, explicate şi discutate cu publicul.

10.7. LINIE DE BUGET. La elaborarea bugetului PMB, trebuie introdus un capitol „dezvoltare prin operaţiuni urbanistice” care finanţează exproprieri pentru utilitate publică, achiziţii imobiliare, elaborarea de documentaţii de urbanism, asigurarea participării populaţiei (trebuie să existe fonduri pentru a permite alocarea de personal, de resurse materiale, de instruire a personalului, de organizare a unor grupuri consultative recunoscute în mod oficial etc.), desfiinţarea construcţiilor ilegale, restaurarea monumentelor istorice din administrare, ecologizarea terenurilor, remuneraţiile referenţilor tehnici din comisii etc. Veniturile pot fi constituite din subvenţii, taxe de autorizare, amenzi etc.

10.8. LICITAŢII ŞI CONCURSURI. Autorităţile publice locale trebuie să folosească cadrul legislativ existent şi să organizeze concursuri (permise, dar nu impuse de lege) ori de câte ori sunt implicate terenuri, imobile, fonduri publice. Temele de concurs trebuie elaborate pe baza unui parteneriat real între administraţia publică şi organizaţiile profesionale : pe date reale, cu obiective clare pe care s-a obţinut consens. În acest fel, rezultatele concursurilor nu vor mai fi contestate şi sau modificate.

Achizițiile pentru serviciile de proiectare să fie disociate de execuţie. În criteriile de evaluare pentru atribuirea serviciilor, oferta tehnică trebuie să conteze mai mult decât oferta economică.

11. MOBILITATE ȘI TRANSPORT

Termenul de mobilitate îl include pe cel de transport şi este de preferat deoarece, pe lângă mijloace şi căi de transport, cuprinde şi aspecte legate de opţiuni ale populaţiei pentru diverse tipuri de transport, organizarea funcţională a oraşului pentru ca fluxurile să fie coerente etc.

1. VOINŢĂ POLITICĂ. Este nevoie de un angajament politic clar față de principiile mobilității durabile care să ducă la creșterea calității vieții pentru locuitorii acestui oraș. Aceste principii, promovate în Uniunea Europeană, dau următoarea ordine de prioritate:

a. Pieton b. Biciclist c. Transport public d. Autoturism personal

„Strategia de promovare a transportului alternativ” trebuie să fie un program public cât mai concret şi foarte urgent care să prevadă cât mai multe măsuri de ÎNCURAJARE, MOTIVARE ŞI ASIGURARE a cetăţenilor pentru trecerea la orice formă de transport alternativ.

Deasemenea, trebuie asumate următoarele măsuri:

11.1. Descurajarea accesului autoturismelor personale în centrul oraşului (pact 1: Parcarea ne-rezidenţilor în zona centrală va fi taxată şi limitată în timp. Se vor construi parcaje cu tarif diferenţiat pe cele două inele de circulaţie ale oraşului. Contractele de administrare şi de colectare a taxelor pentru locurile de parcare pe domeniul public trebuie să fie atribuite exclusiv prin licitaţie publică);

11.2. Amenajarea spaţiului public pentru a fi uşor de parcurs de către pietoni (eliminarea obiectelor de mobilier urban care constituie obstacole, a autoturismelor parcate pe trotuar etc.);

11.3. Extinderea şi eficientizarea sistemului de piste pentru biciclişti; corectarea pistelor existente care fac imposibilă folosirea trotuarelor pe alocuri şi care nu respectă prevederile codului rutier;

11.4. Extinderea consistentă a sistemului de culoare dedicate autobuzelor şi troleibuzelor însoțită de aplicarea unor măsuri de disciplină pentru şoferii de autobuze şi troleibuze, care trebuie să oprească în staţie, la bordură, şi nu pe banda din mijloc;

11.5. Folosirea căilor ferate peri-urbane pentru organizarea unui sistem de trenuri de tip RER (autoritatea publică locală trebuie să primească drept de folosinţă pe căile ferate ale statului);

11.6. Introducerea programelor de Transport Intermodal: extinderea și eficientizarea sistemului de transport public și conectarea lui la transportul periurban și la sistemul de parcaje; acordarea de facilități atrăgătoare celor care folosesc transportul public lăsându-și autoturismele în parcajele din exteriorul orașului și al zonei centrale;

11.7. Desfiinţarea parcărilor perpendiculare pe bordură între copacii de aliniament pe arterele majore şi refacerea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor care au fost distruse pentru amenajarea acestor parcaje periculoase atât pentru şoferi cât şi pentru biciclişti.

11.8. Amenajarea sau construcţia unor parcaje de reşedinţă pentru cartierele de blocuri cu densitate mare de locuitori la o rază de maximum 5 minute de mers pe jos;

11.9. Implementarea unui sistem de management al abonamentelor pentru transportul în comun: abonamente combinate, abonamente turistice, abonamente combinate cu diferite evenimente care atraf public numeros (congrese, concerte, evenimente sportive).

2. INFORMAŢIE. Este nevoie de colectare sistematică de date şi de interpretarea acestora cu mijloace tehnice adaptate complexităţii temei mobilităţii într-un oraş mare. Este nevoie de elaborarea unor studii cuprinzătoare pentru evaluarea situației prezente de tipul: tendințe socio-demografice, chestiuni legate de mediu, număr de victime ale accidentelor în care sunt implicate autovehicule, capacitatea infrastructurii de transport, capacitatea transportului public, modele de călătorie și procentajul opțiunilor pe fiecare tip de transport, conectivitatea rețelelor existente etc. Este nevoie de o acoperire geografică relevantă pentru planificarea mobilităţii – abordare la scară judeţeană, interjudețeană, regională, naţională.

3. CAPACITATE ŞI COMPETENŢĂ. Este nevoie de cunoştinţe specifice în domeniul mobilităţii durabile şi de asigurarea de competențe ale angajaților administrației publice locale, precum şi de colaborare între angajaţii diverselor departamente din cadrul primăriei, şi între aceştia şi actorii relevanţi în domeniu: administraţia publică centrală, operatori de transport etc.

4. ABORDARE INTEGRATĂ. Este nevoie de disponibilitate pentru revizuirea planurilor existente (Master Planul de Transport aprobat în 2008 comportă lacune majore), dar şi pentru elaborarea planurilor de mobilitate – care implică o planificare integrată la nivel multisectorial – amenajarea teritoriului, transporturi, dezvoltare economică, echitate socială, protecția mediului.

PROGRAME PUBLICE COERENTE. Pentru ca obiectivele de mobilitate durabilă asumate politic să fie implementate, este necesară planificarea mobilității urbane durabile printr-un proces ciclic complex (analiza informaţiilor – dialog – scenarii adaptate nevoilor şi potenţialului local – detalierea programelor şi proiectelor cu alocarea de responsabilităţi clare, alocarea de fonduri, organizarea acţiunilor în timp – asigurarea coordonării între acţiuni – introducerea de indicatori de evaluare – aprobarea programelor de intervenţie – monitorizare, evaluare și reluare proces) care să ducă la aplicarea a planului de mobilitate prin programe coerente.

6. EDUCAŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE. Sunt necesare programe de educaţie şi de conştientizare a beneficiilor tipurilor de transport alternativ. Locuitorii oraşului trebuie încurajaţi să folosească transportul în comun având la dispoziţie informaţii privind orarul şi traseele mijloacelor de transport în comun difuzate prin intermediul mass-media, nu doar prin reţaua proprie de informare.

7. ÎNCURAJAREA BICICLETEI. Locuitorii oraşului trebuie să fie încurajaţi să folosească bicicleta fiind informaţi despre traseele şi calitatea pistelor special dedicate, a parcărilor de biciclete şi fiind asiguraţi că vor fi respectaţi în trafic, deci că vor circula în siguranţă.

Sunt deci necesare:

INFORMAŢII PENTRU BICICLIŞTI

a) Centre de Informare Turistică care să prezinte trasee cicloturistice sau pedestre urbane

b) Instalarea de panouri standardizate de direcţie, de ghidaj și de informare

c) Realizarea de hărţi, ghiduri şi difuzarea lor gratuită sau contra cost

ACCES ÎN MIJLOACELE DE TRANSPORT- alocarea unui spaţiu multifuncţional în partea din spatele autobuzului / troleibuzului / tramvaiului, la nivel jos, cu uşă largă, inserarea unui portbagaj exterior frontal pentru biciclete la autobuze, acces în metrou (înafara orelor de vârf) cu cale de acces şi spaţiu adecvat

PARCAJE PENTRU BICICLETE – cu rastele de calitate, în locuri accesibile, vizibile şi sigure (acoperite şi păzite). În procesele de autorizare a construcţiilor noi, a activităţilor comerciale, obligarea tuturor instituţiilor să prevadă şi parcaje pentru biciclete.

CĂI DE RULARE PENTRU BICICLETE – Benzi de ghidaj pentru biciclete (BGB), Alei recomandate pentru biciclete (ARB), Contrasensuri deschise bicicletelor (CDB), Benzi comune pentru biciclete şi transportul în comun (BCBTC) Drumuri verzi intra- şi peri-urbane (DV), Piste comune pentru pietoni şi biciclete (PCPB), Piste pentru biciclete (PB), Străzi pentru biciclete (SB), Zone 30 (Z30), Zone rezidenţiale (ZR), Străzi / zone pietonale (SP / ZP) în care accesul bicicletelor este tolerat, Alei pietonale deschise bicicletelor (APDB).Toate cu semaforizare, semnalizare şi amenajare adecvată, unite într-o reţea coerentă.

PROGRAME DE IMPLICARE ACTIVĂ A JANDARMERIEI ŞI POLIŢIEI

Autorităţile locale trebuie să colaboreze ferm cu instituţiile abilitate să păstreze legea şi ordinea pentru:

- existența unor patrule de inspecţie (avertismente, amenzi etc) pentru menţinerea infrastructurii pentru biciclete, libere!

- încurajarea sesizărilor şi rezolvarea promptă a acestora.