O bijuterie arhitectonică - Palatul Jean Mihail

Averea celui mai bogat om din România interbelică, „pierdută“ în istorie

CRAIOVA

Palatul Jean Mihail este o bijuterie arhitectonică

În anii 1930, olteanul Jean Mihail era cel mai bogat român deţinând sute de mii de hectare, proprietăţi în toată ţara şi conturi bancare de milioane de lei. După moartea sa, averea a revenit prin testament statului, dorindu-se înfiinţarea Fundaţiei Culturale „Jean Mihail“. Din păcate, nici până acum nu se ştie cum a dispărut o parte din averea boierului, istoricii arătând cu degetul înspre comuniştii.

La sfârşitul secolului XIX, Constantin Dinu Mihail, tatăl lui Jean, era unul dintre cei mai mari proprietari funciari din ţară primind 100.000 de pogoane de pământ după moartea tatălui său, dar şi o datorie echivalentă cu valoare moşiilor. Craioveanul deţinea mai multe reşedinţe în ţară dintre care amintim o vila pe Calea Victoriei (Bucureşti), o casa la Floreşti (judeţul Prahova) precum şi Castelul Zamora din Buşteni. „Avea mai multe proprietăţi. Acestea sunt doar câteva dintre ele“, ne explică istoricul craiovean Toma Rădulescu.

Castelul Zamora din Buşteni, scos recent la vânzare

   

Averea sa era completată de o colecţie valoroasă de pictură universală cumpărată cu ajutorul surorii sale, Elena, de la un mare magazin de artă din Europa deţinut de comnatul său. După căsătoria cu Matilda Spiro, eveniment consumat la Viena, Dinu Mihail se întoarce la Craiova şi reuşeşte să achite toate datoriile şi ipotecile la Creditul Agricol, cumpărând moşii în judeţele din Oltenia şi nu numai – Dolj, Gorj, Mehedinţi, Romanaţi, Teleorman, Ilfov şi Tecuci. În centrul Băniei, boierul îşi construieşte o reşedinţă somptoasă (n.r. în prezent sediul Muzeului de Artă Craiova), apelând la cei mai buni specialişti din ţară.

Palatul Jean Mihail, actualul Muzeu de Artă

„Este vorba de arhitectul Curţii Regale, Paul Goterreau care a realizat planurile construcţiei şi arhitectului italian Constantino Cichi care a supravegheat construcţia. Palatul are o valoare inestimabilă. Scare de onoare este făcută din marmură de Carrara, candelabre din cristal de Murano, are oglinzi venetiene, plafoane pictate şi pereti tapisati cu mãtase de Lyon“, explică istoricul Toma Rădulescu. Pe tema palatului există şi o legendă care spune că propietarul Constantin Mihail a cerut regelui aprobarea să acopere palatul cu monede de aur şi că răspunsul ar fi fost afirmativ, dar ca monedele să fie aşezate în dungă. Important de ştiut că reşedinţa a fost prevăzută de la început cu instalaţie electrică şi încălzire centrală.

I

Interior din Palatul Jean Mihail

Dinu Mihail nu a apucat să-şi inaugureze palatul pentru că în 1908 a decedat. Abia în 1909 monumentul a fost ianugurat de cei doi fii ai săi, Nicolae şi Jean Mihail. Nicolae, fiul cel mare, a trăit mult timp în Franţa unde a şi murit în 1918, iar cel mic a moştenit toată averea tatălui său.„Jean Mihail a fost membru al Parlamentului României şi unul dintre susţinătorii reformelor agrare în ciuda poziţiei sale sociale“, mai spune istoricul Toma Rădulescu. Jean Mihail a moştenit şi bunurile altor trei rude: unchiul său care îi lasă în 1901 casa din Bucureşti şi averea sa, mătuşa după mamă care îi lasă moşia de la Deveselu (2.000 de hectare) iar cealălaltă mătuşă după tată care îi lasă colecţia de tablouri şi o casă în Craiova. „Cu siguranţă era cel mai bogat român la acea vreme. Nu avea nimeni în ţară propietăţi de asemenea valoare, sute de mii de hectare plus conturi în bănci“, susţine istoricul.

Necăsătorit şi fără copii, Jean Mihail a lăsat prin testament întreaga avere statului, cerând înfiinţarea unei fundaţii care să-i poarte numele şi care să lichideze averea în folosul oamenilor de rând. Fundaţia Culturală Jean C. Mihail a fost înfiinţată la 1 septembrie 1936 de executorul testamentului, doctorul Constantin Angelescu, fost ministru al Învăţământului, „Într-adevăr, s-a înfiinţat o fundaţie dar degeaba. Nu a trecut mult timp şi a venit războiul, apoi ocupaţia sovietică. După aceea au venit comuniştii la putere iar de averea lui Jean Mihail s-a ales praful“, susţine Toma Rădulescu. 

Odată cu venirea comuniştilor, din somptosul palat din Bănie au dispărut importante piese de mobilier. „O parte din mobilier a ajuns în casele unor oameni ai căror copii sau nepoţi sunt acum persoane publice, mă refer la profesori universitari sau academicieni“, mai spune istoricul. Toma Rădulescu susţine că propietăţile boierului au fost naţionalizate de comunişti iar conturile au ajuns pe mâna oamenilor importanţi din Partidul Comunist Român. „Credeţi că s-au vărsat toţi banii la partid? A apucat fiecare ce a putut. Unii au luat conturile, alţii au pus mâna pe obiectele de valoare. Se ştiu cei care au în propriile case obiecte de valoare din palatul Jean Mihail“, susţine acesta.