Electorale - Minciuni, biografii inventate,personaje fictive

Trucuri electorale care au scris istoria 


Atunci cand sondajele indica procentaje dezastruoase, nu putini sunt candidatii care, in ajunul unei confruntari electorale, arunca in lupta tot arsenalul de care dispun. Minciuni, biografii inventate,personaje fictive, campanii menite sa provoace oprobriul public sau frica alegatorilor - acestea sunt doar o parte din armele electorale murdare utilizate in situatii extreme de candidatii disperati. 
Cu toate dosarele penale, sanctiunile si amenzile record date in situatii de acest gen, nu putine au fost cazurile in care tocmai aceste trucuri murdare au inclinat decisiv balanta in favoarea unui anumit candidat.
Un minut decisiv "Pace, micuta fata!" este numele devenit celebru al unui spot electoral televizat, difuzat o singura data de NBC, pe 7 septembrie 1964, intr-o emisiune in care se confruntau staff-urile candidatilor la presedintie Lyndon B. Johnson si Barry Goldwater.
Minutul in care s-a difuzat controversatul spot a fost suficient pentru ca o buna parte a electoratului sa-si reconsidere optiunile de vot. si nu putea fi altfel, atata vreme cat respectiva reclama electorala facea referire la fobia nationala cu privire la posibilitatea declansarii unui razboi atomic. 
Clipul, regizat de Tony Schwartz, infatisa o fetita de noua ani (jucata de actrita Brigitte Olsen) care murea in chinuri groaznice in urma detonarii unui focos nuclear. Imaginile oripilante erau insotite de urmatorul mesaj : "Acestea sunt sansele! Sa construim o lume in care toti copiii planetei sa poata
trai in liniste si inocenta sau sa se piarda in intuneric. 
Trebuie ori sa avem grija unul de altul, ori sa murim. Votati-l pe Johnson ca presedinte, pe 3 noiembrie. Miza e prea mare pentru a sta acasa!"
Spotul a fost imediat interzis, fiind vehement criticat pentru ca facea in mod tendentios o asociere intre o posibila apocalipsa nucleara si candidatul Barry Goldwater, plecand de la o declaratie a acestuia, in care sustinea ca ar fi posibil, odata ajuns presedinte, sa dea unda verde folosirii armelor nucleare in Vietnam, pentru ca acest conflict armat, care devenise o rusine nationala pentru Departamentul de Aparare al SUA, sa se termine rapid. Cei care au realizat si difuzat spotul respectiv au incasat amenzi record, vorbindu-se chiar de posibilitatea de a ajunge dupa gratii pentru incalcarea legislatiei electorale. Staff-ul electoral al lui Johnson a sustinut ulterior ca acest risc, luat in calcul, a meritat sa fie asumat, in comparatie cu rezultatul final : in ziua difuzarii spotului, Goldwater si-a pierdut peste 30% din alegatori, ajungand din pozitia de favorit in cea de perdant.
Efect de bumerang
Nu intotdeauna trucurile murdare utilizate in campanie au efectul scontat, mai ales cand electoratul este unul educat si avizat cu privire la tacticile de manipulare utilizate de candidati. O asemenea experienta nefericita a avut-o, la alegerile generale canadiene din 1993, Partidul Progresiv
Conservator, care a utilizat intr-o serie de bannere si mesh-uri electorale poze cu unul din candidatii adversi - liberalul Jean Chrétien, surprins in diverse grimase generate de o semi-pareza faciala de care suferise la un moment dat. Fotografiile respective erau insotite de texte care ii
criticau cariera politica si sugerau ca electoratul canadian ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de a da votul unei persoane cu dizabilitati. Aceasta forma de publicitate electorala a starnit imediat valuri de proteste din partea asociatiilor care militeaza pentru respectarea drepturilor persoanelor cu handicap. Promotorii campaniei s-au ales cu plangeri penale, iar perceptia publica 
- aceea ca s-a aratat, in confruntarea electorala, intoleranta fata de defectele fizice ale unei persoane
- a facut ca scorul obtinut la alegeri de Partidul Progresiv Conservator sa fie unul dezastruos, cu mult sub sondajele initiate in perioada premergatoare campaniei.
Din pacate, politicienii canadieni au uitat destul de repede aceasta xperienta, iar la alegerile generale din 2006 a fost randul liberalilor sa faca o greseala similara, prin difuzarea unor spoturi care sugerau ca liderul Partidului Conservator, Stephen Harper, si-ar fi format niste unitati militaretip comando, din civili inarmati, cu pregatire militara, care incearca sa obtina controlul, prin forta, al unor orase canadiene, cu scopul de a impune o dictatura de partid si a institui legea martiala.
Difuzat initial pe internet si ulterior pe cateva televiziuni comerciale, spotul a alertat populatia, mai ales ca in respectivul clip se preciza in mod repetat : "Nu inventam aceste fapte, nu avem voie sa inventam aceste fapte". Politia s-a autosesizat, intocmind dosare penale initiatorilor acestei campanii, pentru crearea unei stari de panica in randul populatiei. Ulterior, liberalii si-au cerut scuze, purtatorul de cuvant al Partidului Liberal, Keith Martin, exprimandu-si revolta indreptata "impotriva idiotului care a aprobat acest spot electoral, oricare ar fi numele lui". "Idiotul" s-a dovedit a fi liderul liberal Paul Martin, iar toata aceasta experienta s-a soldat cu pierderea catorva sute de mii de voturi
de catre liberali.

Documente unicat
Folosirea, in campania pentru Presedintia SUA din 2004, a unor documente a caror autenticitate a fost pusa sub semnul intrebarii s-a dovedit a fi o miscare electorala defavorabila candidatului democrat John Kerry, care incerca sa-l impiedice pe George W. Bush sa castige al doilea mandat.
Astfel, in 2004, in preajma alegerilor, postul de televiziune CBS a primit pe fax o serie de documente din care reiesea ca Bush ar fi avut o cariera militara controversata, cu multiple insubordonari, beneficiind si de un regim preferential, in comparatie cu camarazii sai. Printre respectivele documente se afla un ordin care il indruma pe Bush sa consulte un psihiatru, din cauza
"comportamentului aberant", o nota prin care viitorului presedinte i se interzicea sa piloteze avioane, din cauza picarii unor examene fizice si psihice, transcrierea unei interceptari a unei conversatii telefonice pe care George W. Bush ar fi avut-o cu tatal sau, caruia ii cerea sa fie scutit de
antrenament, si un document de uz intern prin care profesorilor lui Bush li se ordona sa ii dea note mari "elevului problema".
Desi au facut publice aceste documente fara o minima verificare, mai multe canale media americane au invocat ulterior faptul ca, daca ar fi facut verificari suplimentare, ar fi pus in pericol "confidentialitatea sursei". Pana la urma, cu toate aceste precautii, sursa a fost identificata in persoana colonelului Bill Burkett, care a declarat ca, dupa ce a trimis faxurile la postul de televiziune
CBS, a ars documentele originale, fara sa precizeze motivatia acestui gest. In absenta documentelor originale, s-a ajuns la concluzia ca e imposibil de verificat daca sunt false sau autentice.

Religia, argumentul supreme
In campania electorala pentru Senat, in Carolina de Nord, candidatul epublican Elizabeth Dole a incercat sa obtina un avantaj asupra rivalei sale, democrata Kay Hagan, care conducea in sondaje, invocand argumentul religiei. Mai exact, Hagan era acuzata de contracandidata sa ca este atee.
Pentru a ilustra aceste acuzatii, clipurile electorale ale candidatei republicane includeau, la un moment dat, o poza a contracandidatei sale, in timp ce o femeie, cu un timbru vocal asemanator rivalei, spunea : "Nu exista Dumnezeu!" Ulterior chiar si Elizabeth Dole a recunoscut ca totul era o
facatura si ca "vocea atee" nu era a contracandidatei sale. Din fericire, Hagan a contraatacat violent, sustinand ca este o persoana religioasa, care merge regulat la biserica si ca, de fapt, prin acest mesaj legat de credinta, Elizabeth Dole ar fi incercat sa distraga atentia spre alte subiecte decat criza economica, subiect la care era surclasata de rivala sa, care venise cu un plan concret de masuri anti-criza. "Diversiunea religioasa", cum a fost numita de presa, nu a prins la electorat,cotatiile din sondaje ale democratei Kay Hagan dublandu-se la scurt timp dupa aceste atacuri, care se bazau pe faptul ca electoratul din statele sudice ale SUA e extrem de sensibil la chestiuni legate
de religie.

Atenţie la trucurile electorale ale politicienilor
Fotografii cu familia, invitaţii la cafea şi plimbări cu balonul. Sunt doar câteva dintre activităţile cuprinse în noile strategii de campanie pe care le-au pus la punct candidaţii la parlamentare. Strategia e simplă - pretendenţii la un fotoliu în Senat sau Cameră speră ca astfel alegătorul să îi cunoască mai bine, deci să îi şi voteze.
Blogurile au apărut în 2004, odată cu Traian Băsescu - candidat la Primărie! Astăzi, blogul este un bun prilej pentru a arăta electoratului faţa umană a candidaţilor.
Iată, de exemplu, premierul Călin Popescu Tăriceanu. În fotografiile postate pe blog, premierul apare la Guvern, la carting, pe bicicletă sau în barcă, este soţ şi tată model.
Şi alţii s-au grăbit să arate că sunt oameni obişnuiţi. Elena Udrea a tricotat şi a dat cu mopul! În ultimele zile şi-a scris povestea vieţii pe blog şi a ilustrat-o cu poze din şcoala generală.
Indiferent de metode, candidaţii au un singur scop: să impresioneze. Şi ce-ar fi mai potrivit decât... o lansare din balon. S-a întâmplat la Alba Iulia, unde doi liberali i-au invitat pe alegători să admire oraşul de la înălţime.
Dacă aveţi rău de înălţime, muzica e cu siguranţă pe placul oricui. Aşa s-a gândit şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, care a fost VJ pentru o zi într-o emisiune de profil pe MTV.
Şi cum muzica merge bine şi cu o cafea, un alt liberal, Crin Antonescu, îşi face campanie într-un local bucureştean. Modelul este unul de succes, cel puţin aşa a fost pentru Sorin Oprescu. Actualul primar general al Capitalei avea cartierul general la ,,Independentu''', o cafenea din Bucureşti.
In campaniile electorale se poate vedea ce este mai bun sau mai rau, atat la candidati, cat si la alegatori. In exemplele culese de mine veti vedea despre ce vorbesc.
Un candidat la parlament, in Argentina, calatorea cu autobuzul sau de campanie, impreuna cu un anturaj larg de functionari angajati de el si ziaristi. Vizita regiunile rurale din districtul sau, tinand discursuri.

Intr-o mica localitate, in care majoritatea populatiei crestea vite si porci, asa-numitii "vaqueros y porqueros", a vorbit vreo 30 de minute, aruncand cu noroi in oponentul sau: "Ce stie oponentul meu despre problemele Dv? Toata viata a trait pe bani gata si nu intelege sudoarea si munca productiva. Si pe deasupra, e un heterosexual. A recunoscut asta in public, si sotia lui o stie! Ca buni catolici, cu teama lui Dumnezeu, puteti vota pentru o astfel de persoana? Cred ca nu. Eu sunt omul de care tara are nevoie. Voi reprezenta acest district cu onoare. Credeti-ma!"
Cum majoritatea alegatorilor habar nu aveau ce inseamna "heterosexual" acest candidat a fost ales, in acel district, cu peste 80% din voturi.

In Mexic, in timpul unei dezbateri televizate dintre doi deputati candidati, unul i-a aruncat oponentului sau o intrebare neasteptata: "Onorabile si stimate candidat, ai incetat sa-ti bati nevasta? Raspunde simplu, da sau nu!".
In audienta erau o multime de femei, majoritatea lucratoare la marile fabrici din acel oras, iar raspunsul care a venit nu a putut sa scoata repondentul dintr-o situatie penibila: "Nu mi-am batut sotia niciodata... Nu stiu de ce oponentul meu fabrica astfel de zvonuri..", la care celalat i-a taiat-o scurt: "Vedeti cum se eschiveaza? I-am cerut un raspuns clar, da sau nu, dar acest om e incapabil sa inteleaga ca adevarul e simplu. Astfel de candidat doriti? Dar sa schimbam subiectul..."
Si acest candidat a iesit victorios, in timp ce adversarul sau s-a ales cu un renume fals de om care-si abuza sotia.
Intr-un oras din sudul SUA, un candidat pentru senator de stat mergea vineri seara, prin barurile din regiunea portului, dand clientilor lectii de moarala: "Munciti toata saptamana ca sclavii, si de indata ce vi se plateste salariul, veniti aici si-l cheltuiti pe bautura. De ce nu mergeti acasa, unde nevestele va asteapta cu ingrijorare? De ce nu petreceti acest timp cu copiii vostri? Treziti-va, oamenilor. Sunteti pe calea pierzarii. Apropos! Eu candidez pentru postul de senator de stat. Va rog sa votati pentru mine!"
In acest moment, incepe sa distribuie carti de vizita tuturor. "Ma astept sa va vad, pe toti, duminica, la biserica. Trebuie sa va rugati pentru iertarea pacatelor..." Iesind din bar, unii il huiduiau, dar nimeni nu baga de seama ca acele carti de vizita, pe care el le imprastia prin toate barurile, erau ale oponentului sau. Nu mai trebuie sa mentionez cum s-au soldat acele alegeri.

Un candidat la o functie de deputat, in Brazilia, a propus ca guvernul sa
perceapa o mica taxa, pe fiecare litru de benzina, pentru a acoperi o asigurare de stat de raspundere civila, pentru toate vehiculele. Logica era ca un mic vehicul consuma mai putina benzina si deci asigurarea ar fi mai ieftina. Reciproc, un vehicul mare va plati mai mult pentru aceiasi asigurare, prin consumul de benzina.
Propunerea acestui candidat cuprindea un proces prin care guvernul colecta toate premiile de asigurari, solicitind de la companiile de asigurari, pe baza de concurs, prelucrarea si rezolvarea cazurilor de accidente. Aceasta insemna o intruzie de nepermis, in industria de asigurari, care n-a irosit nicio clipa in efortul de a-l inlatura.
S-au produs fotografii care il aratau pe candidat, ca elev de liceu, cu multi ani in urma, consumand bere, pe plaja, ca minor. O alta serie de fotografii, luate prin telefon, il aratau nud, in casa lui.
Familia lui, copiii lui, si toate rudele apropiate, nemaiputand rezista acestui baraj de proasta publicitate, si de intruzie in vietile lor proprii, l-au determinat sa se retraga din competitia electorala, pe care omul a facut-o fara conferinta de presa.
Un fermier, din Texas, care candida pentru postul de judecator de judet, nefiind avocat, a starnit furia si aversiunea avocatilor locali. (Nu trebuie sa ai studii de drept pentru a fi un judecator ales). Extrem de beligerant si agresiv in campania lui era un avocat care candida pentru acelasi post judetean.
Afland ca in urma cu vreo zece ani, acest fermier a vandut zece tone de balegar fara sa declare fiscului suma realizata, a facut din asta tema principala a discursurilor electorale. "Asa om vreti ca judecator? Un om care incalca legea? Mai bine votati pentru zece tone de balegar! Peste noapte, cineva a votat pentru acest avocat, basculand vreo 10 tone de balegar, in fata usii biroului sau.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O lume a societatii paralele

Duda a pus mâna pe Casa Regală

O Nouă Republică !