Miros de Crin si Base
Crin Antonescu sau Traian Basescu?
Crin Antonescu este presedinte interimar, dar aspira la un mandat complet de 5 ani. Traian Basescu este aproape de a fi trimis la plimbare, dupa 29 iulie. Sau poate nu. Observ, in schimb, o mare aversiune fata de Crin Antonescu, exprimata in multe instrumente de presa scrisa si audiovizuala.
Vezi
și
1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19
2. Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor
create in Epoca Comunistă
3. Scara de valori a societății romanești
4. Hrana vie
6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,
veche de sute de ani
7. Destinatii uimitoare pe glob
8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile
9.
Duda a pus mâna pe Casa Regală
10.
Nu poti multiplica bogatia divizand-o
!
11.
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
12.
A fi patriot nu e un merit, e o datorie.!
13.
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din
populatie si nu aveau drept de vot.
14.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
15.
Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste
16.
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
17.
Fii propriul tău nutriționist
18.
Maya ramane o civilizatie misterioasa
19.
Slăbești daca esti motivat
21.
Set medical Covid necesar acasă
22.
Medicament retras - folosit în diabet
23.
Brexit-ul - Spaima Europei
25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor
26.
Sistemele solare - apă caldă
27.
Economisirea energiei electrice
28.
Hoțul de cărți
29.
Aparitia starii de insolventa
31.
Microbii din organismul uman
32.
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
33.
„Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”
34.
Masca ce omoară virusul O veste de Covid
35.
Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil
Unii spun ca l-ar prefera pe Basescu in detrimentul asa-numitului "chiulangiu parlamentar." E drept, acesta-i un pacat capital al lui Crin Antonescu. Este de neinteles cum de presedintele interimar al Romaniei a ajuns sa fie liderul absolut al chiulangiilor din Parlament, incepand cu 2006 si pana astazi.
Este punctul vulnerabil al lui Antonescu, pe care inamicii politici il vor specula la infinit. Vina ii apartine exclusiv actualului locatar al Cotrocenilor si, din acest punct de vedere, nu poate acuza pe nimeni de partinire sau de rautate.
Insa la altceva vreau sa facem referire. Pe 29 iulie trebuie sa avem in minte doar doua optiuni: il mai vrem, sau nu, pe Basescu in functia depresedinte? Putem alege un presedinte de calitate in cazul in care domnul Basescu pierde referendumul?
E clar ca politica romaneasca este plina de agramati, chiulangii, plagiatori si traseisti. Ne-am convins ca nu prea putem gasi oameni de calitate ireprosabila in actuala clasa politica. Tocmai de aceea, am fost pusi mai mereu in situatia de a da un vot negativ, sanctionand un politician, nicidecum pentru ca am fost convinsi de calitatile neindoielnice ale celuilalt caruia i-am dat sansele unui nou inceput personal.
Acum, avem din nou de ales: intre a-l demite pe Basescu si, eventual, in a-i acorda increderea noastra lui Crin Antonescu.
Sincer, nu inteleg aversiunea fata de Crin Antonescu. Daca ar fi sa facem o comparatie cu Traian Basescu, nu stiu daca domnul Antonescu nu ar avea de castigat la multe capitole.
In primul rand, numele lui Traian Basescu este implicat in trei dosare penale: unul de spalare de bani, altul pe seama casei din Mihaileanu si Dosarul Flota. Acestea au fost lasate sa moara doar pentru ca Basescu a ajuns presedinte, capatand imunitate.
Nu sunt jurist, si nu stiu daca, in cazul pierderii mandatului de presedinte, cercetarea penala va fi reluata pe numele lui Traian Basescu. Cert este ca, in aceste zile de campanie, presedintele suspendat nu a scos o vorba despre aceste pete negre. Macar de i-ar fi raspuns lui Relu Fenechiu, de la USL, care spusese ca "Romania este singura tara din Europa al carei presedinte este inculpat in 2 dosare penale".
Spre compratie, din cunostintele mele, nu stiu ca Crin Antonescu sa fi avut vreodata probleme cu legea.
La nivel uman, iarasi comparatiile par ar fi in favoarea lui Antonescu. Aici trebuie amintit un singur episod. Sa nu uitam ca Traian Basescu, in timpul campaniei electoarele din 2009, la momentul confruntarii directe si televizate cu adversarul liberal, a lansat un atac murdar la adresa acestuia. A existat un moment greu in viata lui Crin Antonescu, acesta pierzandu-si sotia, care s-a sinucis.
Ei, tocmai de acest aspect s-a legat Traian Basescu, acuzandu-l pe Antonescu ca nu i-a fost alaturi jumatatii sale, intr-un moment greu. Un moment penibil cum n-as mai vrea sa vad in politica romanesca. Daca asta-i un gest demn de un presedinte al Romaniei, atunci ma inclin.
Din fericire pentru el, Antonescu nu s-a coborat la nivelul partenerului de dialog, ignorand atacurile murdare ale adversarului si nu a replicat cu nicio golanie verbala.
Este punctul vulnerabil al lui Antonescu, pe care inamicii politici il vor specula la infinit. Vina ii apartine exclusiv actualului locatar al Cotrocenilor si, din acest punct de vedere, nu poate acuza pe nimeni de partinire sau de rautate.
Insa la altceva vreau sa facem referire. Pe 29 iulie trebuie sa avem in minte doar doua optiuni: il mai vrem, sau nu, pe Basescu in functia depresedinte? Putem alege un presedinte de calitate in cazul in care domnul Basescu pierde referendumul?
E clar ca politica romaneasca este plina de agramati, chiulangii, plagiatori si traseisti. Ne-am convins ca nu prea putem gasi oameni de calitate ireprosabila in actuala clasa politica. Tocmai de aceea, am fost pusi mai mereu in situatia de a da un vot negativ, sanctionand un politician, nicidecum pentru ca am fost convinsi de calitatile neindoielnice ale celuilalt caruia i-am dat sansele unui nou inceput personal.
Acum, avem din nou de ales: intre a-l demite pe Basescu si, eventual, in a-i acorda increderea noastra lui Crin Antonescu.
Sincer, nu inteleg aversiunea fata de Crin Antonescu. Daca ar fi sa facem o comparatie cu Traian Basescu, nu stiu daca domnul Antonescu nu ar avea de castigat la multe capitole.
In primul rand, numele lui Traian Basescu este implicat in trei dosare penale: unul de spalare de bani, altul pe seama casei din Mihaileanu si Dosarul Flota. Acestea au fost lasate sa moara doar pentru ca Basescu a ajuns presedinte, capatand imunitate.
Nu sunt jurist, si nu stiu daca, in cazul pierderii mandatului de presedinte, cercetarea penala va fi reluata pe numele lui Traian Basescu. Cert este ca, in aceste zile de campanie, presedintele suspendat nu a scos o vorba despre aceste pete negre. Macar de i-ar fi raspuns lui Relu Fenechiu, de la USL, care spusese ca "Romania este singura tara din Europa al carei presedinte este inculpat in 2 dosare penale".
Spre compratie, din cunostintele mele, nu stiu ca Crin Antonescu sa fi avut vreodata probleme cu legea.
La nivel uman, iarasi comparatiile par ar fi in favoarea lui Antonescu. Aici trebuie amintit un singur episod. Sa nu uitam ca Traian Basescu, in timpul campaniei electoarele din 2009, la momentul confruntarii directe si televizate cu adversarul liberal, a lansat un atac murdar la adresa acestuia. A existat un moment greu in viata lui Crin Antonescu, acesta pierzandu-si sotia, care s-a sinucis.
Ei, tocmai de acest aspect s-a legat Traian Basescu, acuzandu-l pe Antonescu ca nu i-a fost alaturi jumatatii sale, intr-un moment greu. Un moment penibil cum n-as mai vrea sa vad in politica romanesca. Daca asta-i un gest demn de un presedinte al Romaniei, atunci ma inclin.
Din fericire pentru el, Antonescu nu s-a coborat la nivelul partenerului de dialog, ignorand atacurile murdare ale adversarului si nu a replicat cu nicio golanie verbala.
Băsescu, discurs de campanie cu un copil în braţe
Traian Basescu, presedintele suspendat al Romaniei, tine in brate un copil in timpul unei declaratii de presa, in curtea sediului sau electoral din Bucuresti. /
Foto: OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO 11 iulie 2012 – 21:52
Băsescu, discurs de campanie cu un copil în braţe
Traian Basescu, presedintele suspendat al Romaniei, tine in brate un copil in timpul unei declaratii de presa, in curtea sediului sau electoral din Bucuresti. /
Foto: OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO 11 iulie 2012 – 21:52
Foto: OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO 11 iulie 2012 – 21:52
O parte din discursul preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, a fost susţinut în timp ce acesta ţinea un copil în braţe.
Spre sfârşitul cuvântării preşedintelui din aceast seară, acesta s-a oprit, la un moment dat, în timp ce un copil din public era trimis către el.
"Ce faci, mă"?, l-a întrebat Băsescu pe copil, luându-l în braţe şi continuându-şi discursul.
CTP: Băsescu mizează pe greşelile USL. Copilul ţinut în braţe la discurs e o tehnică de manipulare
11 iul 2012, 23:12 | RTV.net
Preşedintele suspendat nu a făcut altceva decât să folosească greşelile adversarilor. Declaraţia a fost făcută de editorialistul Cristian Tudor Popescu, care a comentat în exclusivitate la România TV discursul lui Traian Băsescu. Pe de altă parte, jurnalistul a spus că tehnicile folosite de acesta ar putea fi pe cât de folositoare, pe atât de dăunătoare. Jurnalistul a comentat şi gestul lui Traian Băsescu de a lua în braţe un copil în timpul discursului de la sediul de campanie.
În direct la România TV, Cristian Tudor Popescu a declarat: "Lucrurile s-au mai schimbat în acest moment, după ieşirea publică a lui Traian Băsescu. Acesta le-a comunicat susţinătorilor săi că merge la victorie în referendum, deci nu merge pe ideea câştigării la "masa verde", prin neîndeplinirea cvorumului. Traian Băsescu declanşează, în clipa aceasta, lupta reală în referendum, fără neapărat această plasă de siguranţă a invalidării prin cvorum".
Cristian Tudor Popescu s-a referit şi la sintagma "cinstit/necinstit" pe care o va folosi Traian Băsescu în această campanie: "Preşedintele suspendat nu a făcut decât să utilizeze greşelile adversarilor, să se folosească de fisurile în bordaj pe care şi le-a creat USL-ul. A folosit pentru asta metode de propagandă şi manipulare, una dintre ele este aceasta, cinstit/necinstit. În utilizarea ei se bazează pe chestiunea plagiatului lui Victor Ponta şi sugerează că încercarea de forţare a Ordonanţei de Urgenţă peste hotărârea CCR este de aceeaşi natură cu plagiatul. De asemenea, a mai ales o metodă, luând un copil în braţe. Această modalitate de manipulare, pe care o folosesc toţi şefii de state şi, în general, persoane politice, vrea să sugereze faptul că sunt blânzi, nepericuloşi, cinstiţi şi orientaţi spre viitor şi să transfere asupra lor ceva din inocenţa şi gingăşia copilului, reflectată apoi în masă. Numai că domnul Băsescu a făcut o opţiune riscantă, pentru că din 2009 şi până acum nu a trecut prea mult timp şi episodul copilului lovit, în filmuleţul acela - lovire pe care domnul Băsescu nu a negat-o când a fost vorba să pună mâna pe Biblie - poate să revină în mintea multor alegători. Rămâne de văzut în continuare cât de eficientă a fost pentru domnul Băsescu această stratagemă propagandistică, cu copilul în braţe".
De asemenea, CTP a caracterizat la România TV, într-un mod plastic, momentul pe care îl traversează acum societatea românescă: "Trăim ceea ce în psihiatrie se numeşte "delir de interpretare". Atunci când bolnavul, cel care are o afecţiune în această direcţie, face din cel mai mic amănunt un cap de scenariu inspiraţional, de mania persecuţiei, aşează totul în story-uri îndreptate împotriva sa sau a altcuiva, suferă deci de această supra-interpretare continuă. De asta suferim noi, societatea românească în clipa asta. În condiţiile de tensiune ridicată, murdară, care s-a acumulat în săptămânile şi zilele din urmă, orice s-ar întâmpla acum, chiar lucruri banale şi lipsite de semnificaţie sunt imediat supra-interpretate într-o direcţie sau alta, în funcţie de interesul taberei politice. Este foarte greu să supravieţuiască în aceste condiţii oamenii care încearcă să fie raţionali, obiectivi, care încearcă să îşi păstreze luciditatea".
În final, Cristian Tudor Popescu s-a referit şi la discuţiile de zilele de zilele acestea de la Bruxelles, care au avut ca subiect de discuţie România.
"După ani şi ani de zile m-am simţit mândru că sunt român. Ducându-mă în Occident, am trăit ani de zile un soi de durere surdă. În calitate de cetăţean român eram tratat, mai pe faţă, mai pe tăcute, ca un cetăţean de mâna a doua. Fără să mă cunoască lumea, fără să mă dispreţuiască în calitate de Cristian Tudor Popescu, ci doar pentru simplul fapt că eram român.
Atenţia pe care i-au acordat-o României Uniunea Europeană, înalţii responsabili europeni, faptul că are loc o reuniune a UE, a Comisiei Europene, având ca temă România, faptul că ambasadorul SUA a atras atenţia în mod repetat şi justificat în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă nesocotirea unor hotărâri ale CCR, toate acestea m-au făcut să nu mă mai simt ultima găină din Gostat, a Europei.
Am simţit că sunt şi eu băgat în seamă, ca român, şi nu mă aşteptam la asta. Este o surpriză teribil de plăcută pentru mine. Nu mă aşteptam ca Europa şi America să ne bage în seamă atât de mult. Cre d că este, pentru mine, singurul câştig din toată această poveste cu suspendarea, care putea să nu aibă loc".
Copiii candidatilor, unelte in campania electorala
Copiii candidatilor la alegerile locale din iunie au devenit cele mai utile unelte de atragere a electoratului, insa nu fara a intra in atentia directiilor pentru protectia copilului, mai ales ca partidele au fost atentionate sa nu foloseasca minori in campanie, scrie Evenimentul Zilei in pagina electronica.
Un astfel de caz este candidatul PD-L la primaria Zalau, Dorel Labo, al carui afis electoral il prezinta pe baiatul sau, elev in calsele primare, care indeamna electoratul sa-i voteze tatal. Vreau ca tatal meu sa lucreze pentru tine!", este scris pe afisul candidatului democrat-liberal.
Folosirea copiilor in campania electorala este si una dintre armele candidatului PIN la Primaria Capitalei, Cozmin Gusa, care apare intr-unul din afisele electorale alaturi de cei doi copii ai sai.
Cum spune o vorba batraneasca adaptata cadrului politic, daca nu ai copii, sa-ti cumperi, se aplica si in aceasta campanie electorala. Candidatii care nu au copii...imprumuta de la colegii de partid.
Este cazul candidatului PD-L la Primaria Baia-Mare, Corin Chereches, care apare intr-un clip electoral in care copiii rup afisele unui contracandidat si le calca in picioare, ceea ce contravine legii privind alegerile.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Copiluluia face deja o ancheta in cazul Chereches, in contextul in care legea privind protectia copilului spune ca minorii nu pot fi folositi sau expusi de catre parinti sau de alte persoane in scopul de a obtine avantaje personale. Date fiind conditiile, candidatii care au folosit copii in campanie risca sa fie amendati.
Un astfel de caz este candidatul PD-L la primaria Zalau, Dorel Labo, al carui afis electoral il prezinta pe baiatul sau, elev in calsele primare, care indeamna electoratul sa-i voteze tatal. Vreau ca tatal meu sa lucreze pentru tine!", este scris pe afisul candidatului democrat-liberal.
Folosirea copiilor in campania electorala este si una dintre armele candidatului PIN la Primaria Capitalei, Cozmin Gusa, care apare intr-unul din afisele electorale alaturi de cei doi copii ai sai.
Cum spune o vorba batraneasca adaptata cadrului politic, daca nu ai copii, sa-ti cumperi, se aplica si in aceasta campanie electorala. Candidatii care nu au copii...imprumuta de la colegii de partid.
Este cazul candidatului PD-L la Primaria Baia-Mare, Corin Chereches, care apare intr-un clip electoral in care copiii rup afisele unui contracandidat si le calca in picioare, ceea ce contravine legii privind alegerile.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Copiluluia face deja o ancheta in cazul Chereches, in contextul in care legea privind protectia copilului spune ca minorii nu pot fi folositi sau expusi de catre parinti sau de alte persoane in scopul de a obtine avantaje personale. Date fiind conditiile, candidatii care au folosit copii in campanie risca sa fie amendati.
De ce ne amintim de copii doar in campania electorala?
Ce bine cade Ziua Copilului anul acesta! Sub paravanul ei se poate face nestingherit campanie in preziua si chiar in ziua alegerilor locale.
Sunt ultimele servicii electorale facute de copii, dupa o luna in care au fost expusi mai mult ca niciodata in afisele, spoturile publicitare si actiunile de campanie ale candidatilor.
Astazi, copiii sunt folositi chiar la cel mai inalt nivel. Bodgan Olteanu deschide din nou portile Camerei Deputatilor pentru a se juca cu micutii vizitatori de-a politica, in vreme ce Cristian Adomnitei, el insusi candidat la primaria Iasiului, organizeaza impreuna cu Guvernul "Ziua portilor deschise" laPalatul Victoria, pentru copii, profesori si parinti.
Pentru ca oportunitatea sa fie stoarsa la maximum, invitatia a avut aspect de convocator ceausist, inspectoratele scolare avand obligatia sa trimita situatia centralizata a vizitatorilor programati.
Accentul cel mare este pus, desigur, pe vizitatorii cu drept de vot: "La acest eveniment deosebit sunt asteptati, cu mare interes, sa participe si parintii elevilor vizitatori", scrie in circulara convocator trimisa de ministerul Educatiei.
Pana la urma, sa zicem ca nici nu e chiar atat de rea aceasta posibilitate acordata copiilor de a intra in Parlament si Guvern, adica in locurile unde sunt luate deciziile care le marcheaza fundamental viata, chiar daca vizita are o tipatoare culoare electorala.
Rau este ca deciziile luate in cele doua locuri, in toate celelalte 364 de zile ale anului, tin prea putin cont de interesele copiiilor. Rau este ca situatia copiilor romani, desi mult mai buna decat in urma cu 17 ani, lasa mult de dorit, mai ales daca ne comparam cu restul Uniunii Europene. Rau este ca pe agenda politicienilor romani interesele copiilor nu conteaza aproape deloc.
Copiii din afara portilor deschise
Romania are cea mai ridicata rata a mortalitatii materne si infantile din intreaga Uniune Europeana. Din 1000 de nou nascuti vii, 170 mor dupa nastere. In paranteza fie spus si rata avorturilor este de 5 ori mai mare decat in tarile vestice.
Si cum sa nu fie mortalitatea infantila atat de mare cat timp multi dintre copiii romani se nasc in maternitati mizerabile, insalubre si prost dotate, spitale in care numai pronia cereasca poate feri mama si copilul de o infectie intraspitaliceasca?
In plus, saracia din spitale atinge chiar si nivelul aparaturii de baza. Cum sa-i explici contabilei spitalului ca pentru o sectie de neonatologie nu sunt suficiente doar 3 sonde de intubatie pe luna, cand ele sunt de unica folosinta si esentiale in zeci de cazuri intr-o luna.
Daca scapa sanatosi din spital, copiii pot fi victimele parintilor care fac si ei ce se pricep. UNICEF a atras atentia ca in Romania educatia parentala este complet neglijata. Singurele informatii disponibile sunt datele empirice furnizate de ONG-uri sau cele de prin reviste mai mult sau mai putin serioase.
Nici acestea nu prea ajung insa la tara sau in comunitatile foarte sarace unde copiii sunt supusi, cu buna credinta de altfel, unor tratamente traditionale, de multe ori extrem de nocive, daca nu letale.
Asistenta medicala in mediul rural este inca mai mult decat deficitara, asa ca, daca se imbolnavesc, copiii din multe sate ori au zile, ori au parinti care pot sa-i duca zeci de kilometri pana la cel mai apropiat dipensar sau spital.
Pe salvarile putine, rudimentare si mereu in intarziere, multi dintre parinti au invatat, uneori ca urmare a unor tragice experiente, sa nu se prea bazeze.
Abandonul copiilor este in continuare la cote ridicate, fiind cauzat in mare masura de politicile sociale deficitare. Saracia, lipsa educatiei si a serviciilor la nivel comunitar sunt printre primele cauze ale acestui fenomen.
Odata abandonati, copiii sunt condamnati si de legislatia aberanta in privinta adoptiilor. Adoptiile internationale sunt practic blocate, iar cele interne intampina obstacole legale care pot dezarma si cel mai determinat cuplu din lume.
Educatia, desi gratuita si garantata, este de fapt o mare problema in Romania, de la cele mai mici varste. O treime dintre copii nu are acces la educatia prescolara. Goana disperata a parintilor dupa un loc in gradinita este deja o trista traditie a fiecarei primaveri.
In cazul rromilor situatia este de-a dreptul dramatica - sub o cincime ajung la gradinita, adica acolo unde incepe socializarea. Si apoi ne miram ca sunt neintegrati, needucati si devin antisociali.
Daca iesim din centrul Capitalei si al marilor orase, dam peste scoli prost dotate, multe dintre ele subrede sau santiere pe termen nedeterminat. Cate scoli au un numar suficient de calculatoare si laboratoare la standarde decente?
Mai nou au inceput sa dispara si terenurile de sport, devenite peste noapte fundatii de blocuri. Sub obladuirea deschizatorilor de porti de astazi, programele scolare sunt supraincarcate, depasite, neadaptate la lumea de astazi.
Elevii sunt indopati pana la nevroza cu informatii inutile, nu le este dezvoltat exercitiul logicii, al lecturii si creativitatea. Profesorii sunt tot mai slabi si chiar mai violenti, iar rechizitele si manualele scolare tot mai scumpe.
Copiii din mediul rural sunt in continuare discriminati fata de cei din orase prin conditiile mult mai proaste in care traiesc si inavata, asa ca sansele lor de afirmare in viata sunt din start amputate, realitate ignorata din spatele portilor astazi deschise.
Unul din trei copii romani are cel putin unul dintre parinti plecat la munca. Sigur, este in primul rand vorba despre optiunea adultului de a-si lasa de izbeliste copilul, cu consecinte dramatice pentru dezoltarea lui fizica si psihica, insa multi dintre acesti oameni sunt impinsi sa plece de saracia si lipsa de perspective din tara, iar asta e vina autoritatilor cu porti deschise astazi.
Asa dupa cum mamele sunt impinse inapoi la lucru cat mai rapid dupa nastere pentru ca indemnizatia acordata in timpul celor doi ani de concediu de crestere a copilului este foarte mica. Parintii stiu foarte bine cat de scumpe sunt toate produsele pentru copii, de la haine si pantofi, pana la jucarii. Este adevarat, alocatia lunara a crescut la 40 de lei, insa ramane ridicola in raport cu preturile.
Impinsi la munca sunt si multi copii. Numai in Bucuresti, potrivit satatisticilor organizatiei "Salvati copiii", peste 2500 de minori spala parbrize, cersesc, vand droguri sau se prostitueaza, sub ochii celor care astazi nu mai stiu ce porti sa deschida.
Sanatatea copiilor romani este permanent sabotata, incepand cu alimentele pe care le au la dispozitie. Romania are una dintre cele mai permisive politici in materie de aditivi alimentari. Multe dintre produsele preferate ale copiilor, sucurile si dulciurile de exemplu, sunt adevarate bombe cu E-uri.
La acest tip de agresiune se adauga poluarea foarte mare la care sunt expusi copiii din Romania, in orase de beton, cu tot mai putine parcuri. Nici sport nu prea au unde sa faca - locurile de joaca sunt insuficiente, bazinele de inot sau terenurile de tenis pot fi numarate pe degete.
Cele particulare, si ele putine, au tarife prohibitive. Multi copii, din familii modeste, isi rateaza probabil talente exceptionale in sporturi costisitoare, cu ar fi tenisul, pentru ca nu beneficiaza de niciun fel de sustinere din partea autortiatilor care - din spatele portilor larg deschise doar de 1 Iunie - se plang ca performantele sportive ale Romaniei sunt tot mai subtiri.
Si daca mananca prost, traiesc in poluare si nu prea fac sport, cum sa nu fie bolnavi? Diabetul, obezitatea, bolile cardiace si cancerul fac ravagii printre copiii romani.
Iar dupa ce se imbolnavesc, ce sanse au? In Romania, rata de supravietuire in Romania a copiilor bolnavi de cancer este de 50%, in timp ce in tarile dezvoltate ale lumii aceasta rata este de 80%.
In loc de porti deschise, de 1 Iunie, copiii ar avea nevoie zilnic de minti si suflete deschise, care sa gaseasca solutii de ameliorare a acestor probleme. Ma tem insa, ca, anul acesta cel putin, trebuie sa se multumeasca exclusiv cu portile deschise prin care au intrat in locurile unde se iau mult prea putine decizii in interesul lor.
Sunt ultimele servicii electorale facute de copii, dupa o luna in care au fost expusi mai mult ca niciodata in afisele, spoturile publicitare si actiunile de campanie ale candidatilor.
Astazi, copiii sunt folositi chiar la cel mai inalt nivel. Bodgan Olteanu deschide din nou portile Camerei Deputatilor pentru a se juca cu micutii vizitatori de-a politica, in vreme ce Cristian Adomnitei, el insusi candidat la primaria Iasiului, organizeaza impreuna cu Guvernul "Ziua portilor deschise" laPalatul Victoria, pentru copii, profesori si parinti.
Pentru ca oportunitatea sa fie stoarsa la maximum, invitatia a avut aspect de convocator ceausist, inspectoratele scolare avand obligatia sa trimita situatia centralizata a vizitatorilor programati.
Accentul cel mare este pus, desigur, pe vizitatorii cu drept de vot: "La acest eveniment deosebit sunt asteptati, cu mare interes, sa participe si parintii elevilor vizitatori", scrie in circulara convocator trimisa de ministerul Educatiei.
Pana la urma, sa zicem ca nici nu e chiar atat de rea aceasta posibilitate acordata copiilor de a intra in Parlament si Guvern, adica in locurile unde sunt luate deciziile care le marcheaza fundamental viata, chiar daca vizita are o tipatoare culoare electorala.
Rau este ca deciziile luate in cele doua locuri, in toate celelalte 364 de zile ale anului, tin prea putin cont de interesele copiiilor. Rau este ca situatia copiilor romani, desi mult mai buna decat in urma cu 17 ani, lasa mult de dorit, mai ales daca ne comparam cu restul Uniunii Europene. Rau este ca pe agenda politicienilor romani interesele copiilor nu conteaza aproape deloc.
Copiii din afara portilor deschise
Romania are cea mai ridicata rata a mortalitatii materne si infantile din intreaga Uniune Europeana. Din 1000 de nou nascuti vii, 170 mor dupa nastere. In paranteza fie spus si rata avorturilor este de 5 ori mai mare decat in tarile vestice.
Si cum sa nu fie mortalitatea infantila atat de mare cat timp multi dintre copiii romani se nasc in maternitati mizerabile, insalubre si prost dotate, spitale in care numai pronia cereasca poate feri mama si copilul de o infectie intraspitaliceasca?
In plus, saracia din spitale atinge chiar si nivelul aparaturii de baza. Cum sa-i explici contabilei spitalului ca pentru o sectie de neonatologie nu sunt suficiente doar 3 sonde de intubatie pe luna, cand ele sunt de unica folosinta si esentiale in zeci de cazuri intr-o luna.
Daca scapa sanatosi din spital, copiii pot fi victimele parintilor care fac si ei ce se pricep. UNICEF a atras atentia ca in Romania educatia parentala este complet neglijata. Singurele informatii disponibile sunt datele empirice furnizate de ONG-uri sau cele de prin reviste mai mult sau mai putin serioase.
Nici acestea nu prea ajung insa la tara sau in comunitatile foarte sarace unde copiii sunt supusi, cu buna credinta de altfel, unor tratamente traditionale, de multe ori extrem de nocive, daca nu letale.
Asistenta medicala in mediul rural este inca mai mult decat deficitara, asa ca, daca se imbolnavesc, copiii din multe sate ori au zile, ori au parinti care pot sa-i duca zeci de kilometri pana la cel mai apropiat dipensar sau spital.
Pe salvarile putine, rudimentare si mereu in intarziere, multi dintre parinti au invatat, uneori ca urmare a unor tragice experiente, sa nu se prea bazeze.
Abandonul copiilor este in continuare la cote ridicate, fiind cauzat in mare masura de politicile sociale deficitare. Saracia, lipsa educatiei si a serviciilor la nivel comunitar sunt printre primele cauze ale acestui fenomen.
Odata abandonati, copiii sunt condamnati si de legislatia aberanta in privinta adoptiilor. Adoptiile internationale sunt practic blocate, iar cele interne intampina obstacole legale care pot dezarma si cel mai determinat cuplu din lume.
Educatia, desi gratuita si garantata, este de fapt o mare problema in Romania, de la cele mai mici varste. O treime dintre copii nu are acces la educatia prescolara. Goana disperata a parintilor dupa un loc in gradinita este deja o trista traditie a fiecarei primaveri.
In cazul rromilor situatia este de-a dreptul dramatica - sub o cincime ajung la gradinita, adica acolo unde incepe socializarea. Si apoi ne miram ca sunt neintegrati, needucati si devin antisociali.
Daca iesim din centrul Capitalei si al marilor orase, dam peste scoli prost dotate, multe dintre ele subrede sau santiere pe termen nedeterminat. Cate scoli au un numar suficient de calculatoare si laboratoare la standarde decente?
Mai nou au inceput sa dispara si terenurile de sport, devenite peste noapte fundatii de blocuri. Sub obladuirea deschizatorilor de porti de astazi, programele scolare sunt supraincarcate, depasite, neadaptate la lumea de astazi.
Elevii sunt indopati pana la nevroza cu informatii inutile, nu le este dezvoltat exercitiul logicii, al lecturii si creativitatea. Profesorii sunt tot mai slabi si chiar mai violenti, iar rechizitele si manualele scolare tot mai scumpe.
Copiii din mediul rural sunt in continuare discriminati fata de cei din orase prin conditiile mult mai proaste in care traiesc si inavata, asa ca sansele lor de afirmare in viata sunt din start amputate, realitate ignorata din spatele portilor astazi deschise.
Unul din trei copii romani are cel putin unul dintre parinti plecat la munca. Sigur, este in primul rand vorba despre optiunea adultului de a-si lasa de izbeliste copilul, cu consecinte dramatice pentru dezoltarea lui fizica si psihica, insa multi dintre acesti oameni sunt impinsi sa plece de saracia si lipsa de perspective din tara, iar asta e vina autoritatilor cu porti deschise astazi.
Asa dupa cum mamele sunt impinse inapoi la lucru cat mai rapid dupa nastere pentru ca indemnizatia acordata in timpul celor doi ani de concediu de crestere a copilului este foarte mica. Parintii stiu foarte bine cat de scumpe sunt toate produsele pentru copii, de la haine si pantofi, pana la jucarii. Este adevarat, alocatia lunara a crescut la 40 de lei, insa ramane ridicola in raport cu preturile.
Impinsi la munca sunt si multi copii. Numai in Bucuresti, potrivit satatisticilor organizatiei "Salvati copiii", peste 2500 de minori spala parbrize, cersesc, vand droguri sau se prostitueaza, sub ochii celor care astazi nu mai stiu ce porti sa deschida.
Sanatatea copiilor romani este permanent sabotata, incepand cu alimentele pe care le au la dispozitie. Romania are una dintre cele mai permisive politici in materie de aditivi alimentari. Multe dintre produsele preferate ale copiilor, sucurile si dulciurile de exemplu, sunt adevarate bombe cu E-uri.
La acest tip de agresiune se adauga poluarea foarte mare la care sunt expusi copiii din Romania, in orase de beton, cu tot mai putine parcuri. Nici sport nu prea au unde sa faca - locurile de joaca sunt insuficiente, bazinele de inot sau terenurile de tenis pot fi numarate pe degete.
Cele particulare, si ele putine, au tarife prohibitive. Multi copii, din familii modeste, isi rateaza probabil talente exceptionale in sporturi costisitoare, cu ar fi tenisul, pentru ca nu beneficiaza de niciun fel de sustinere din partea autortiatilor care - din spatele portilor larg deschise doar de 1 Iunie - se plang ca performantele sportive ale Romaniei sunt tot mai subtiri.
Si daca mananca prost, traiesc in poluare si nu prea fac sport, cum sa nu fie bolnavi? Diabetul, obezitatea, bolile cardiace si cancerul fac ravagii printre copiii romani.
Iar dupa ce se imbolnavesc, ce sanse au? In Romania, rata de supravietuire in Romania a copiilor bolnavi de cancer este de 50%, in timp ce in tarile dezvoltate ale lumii aceasta rata este de 80%.
In loc de porti deschise, de 1 Iunie, copiii ar avea nevoie zilnic de minti si suflete deschise, care sa gaseasca solutii de ameliorare a acestor probleme. Ma tem insa, ca, anul acesta cel putin, trebuie sa se multumeasca exclusiv cu portile deschise prin care au intrat in locurile unde se iau mult prea putine decizii in interesul lor.
Comentarii
Trimiteți un comentariu