Referendumul - fara confruntare
La masa verde , castigi prin neprezentarea adversarului ,
nu prin neprezentarea TA !
Este ca si cand nu participi la concurs si iesi pe locul unu !
Este ca si cand nu mergi la Examen si iei Diploma !
Mai este si problema persoanelor cu drept de vot !
Daca populatia Romaniei la 1 aprilie 2012 de INS este 18.916.735 ,
este imposibil ca numarul
persoanelor cu drept de vot sa fie 18.292.514
Numarul persoanelor cu drept de vot este probabil de circa 15
milioane.
Pe motivul ca unul din jucatorii politici nu a procedat
corect si a comunicat oficial Boicotarea Referendumului , propunem sanctionarea procedurii
de boicot , adica din numarul total al Alegatorilor cu drept de vot , sa fie
scazut numarul Alegatorilor care au
boicotat , numar stabilit de Organele Competente (BEC si CC) pe baza
statisticilor existente si apoi stabilit Perocentul de 50%+1 .
Spre exemplificare : 19 mil-3mil=16 mil ; 50% din 16
mil=8 mil !
Deci in calculul Electoral vor fi luati cei 8 mil votanti
, daca totusi se mentine pragul Electoral nepracticat pana acum !
Dar sa tinem cont ca 80% din votanti au fost defavorabile Presedintelui !
In Constitutie , Legiuitorul a prevazut in Constitutie art 2 , ca reprezentarea Romaniei nu se poate realiza fara sustinerea Cetatenilor cu drept de vot !
ARTICOLUL 2 - Suveranitatea !
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
Deci cu zero voturi nu va putetea exercita exercita suveranitatea în nume propriu !
ART. 52 (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Pentru lămurirea “DIFERENŢELOR ÎNTRE DATELE DE POPULAŢIE” gestionate de
Institutul Naţional de Statistică (INS) şi cele gestionate de
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din
cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor
INS face următoarele precizări:
1. în conformitate cu Constituţia României şi a legilor electorale în vigoare, Guvernul trebuie
să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români în vârstă de 18 ani împliniţi
până în ziua alegerilor inclusiv şi cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale;
2. punerea în practică a acestei obligaţii se realizează prin înscrierea cetăţenilor români cu
drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris
în actele de identitate, indiferent dacă la data desfăşurării scrutinului electoral persoanele
respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul naţional;
3. listele electorale permanente sunt documente nominale care se întocmesc şi se actualizează
de către DEPABD prin prelucrarea şi selectarea datelor privind cetăţenii cu drept de vot
cuprinşi în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor;
4. începând cu anul 2007 şi cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot în
comuna, oraşul, municipiul în care îşi au domiciliul sau reşedinţa;
5. INS, pornind de la datele recensământului populaţiei şi pe baza fenomenelor demografice
(natalitatea şi mortalitatea) şi de migraţie internă şi migraţie externă (emigraţia şi imigraţia),
calculează şi publică date privind populaţia stabilă la 1 ianuarie şi la 1 iulie al fiecărui an;
6. conform definiţiilor internaţionale nu sunt cuprinşi în populaţia stabilă a ţării:
a) cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în
străinătate pe o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de
muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă
îndelungată);
b) cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică
de 12 luni (persoane temporar prezente).
În consecinţă, este incorect a se face comparaţii între doi indicatori între care există diferenţe
semnificative din punct de vedere al sferei de cuprindere şi care au rol diferit în evaluarea şi
caracterizarea populaţiei unei ţări, respectiv:
- populaţia legală (calculată de către DEPABD) care cuprinde toţi cetăţenii cu domiciliul
legal în România la un moment dat;
- populaţia stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie a fiecărui an) care
cuprinde cetăţenii care au o reşedinţă şi sunt prezenţi sau au declarat că vor fi prezenţi 12
luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României.
Dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferenţe consistente, după anul 1990 diferenţele au
crescut considerabil. Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migraţie externă,
faptul că populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală, considerăm că tehnic nu
trebuie să mai surprindă pe nimeni.
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
Deci cu zero voturi nu va putetea exercita exercita suveranitatea în nume propriu !
ART. 52 (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Pentru lămurirea “DIFERENŢELOR ÎNTRE DATELE DE POPULAŢIE” gestionate de
Institutul Naţional de Statistică (INS) şi cele gestionate de
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din
cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor
INS face următoarele precizări:
1. în conformitate cu Constituţia României şi a legilor electorale în vigoare, Guvernul trebuie
să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români în vârstă de 18 ani împliniţi
până în ziua alegerilor inclusiv şi cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale;
2. punerea în practică a acestei obligaţii se realizează prin înscrierea cetăţenilor români cu
drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris
în actele de identitate, indiferent dacă la data desfăşurării scrutinului electoral persoanele
respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul naţional;
3. listele electorale permanente sunt documente nominale care se întocmesc şi se actualizează
de către DEPABD prin prelucrarea şi selectarea datelor privind cetăţenii cu drept de vot
cuprinşi în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor;
4. începând cu anul 2007 şi cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot în
comuna, oraşul, municipiul în care îşi au domiciliul sau reşedinţa;
5. INS, pornind de la datele recensământului populaţiei şi pe baza fenomenelor demografice
(natalitatea şi mortalitatea) şi de migraţie internă şi migraţie externă (emigraţia şi imigraţia),
calculează şi publică date privind populaţia stabilă la 1 ianuarie şi la 1 iulie al fiecărui an;
6. conform definiţiilor internaţionale nu sunt cuprinşi în populaţia stabilă a ţării:
a) cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în
străinătate pe o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de
muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă
îndelungată);
b) cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică
de 12 luni (persoane temporar prezente).
În consecinţă, este incorect a se face comparaţii între doi indicatori între care există diferenţe
semnificative din punct de vedere al sferei de cuprindere şi care au rol diferit în evaluarea şi
caracterizarea populaţiei unei ţări, respectiv:
- populaţia legală (calculată de către DEPABD) care cuprinde toţi cetăţenii cu domiciliul
legal în România la un moment dat;
- populaţia stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie a fiecărui an) care
cuprinde cetăţenii care au o reşedinţă şi sunt prezenţi sau au declarat că vor fi prezenţi 12
luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României.
Dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferenţe consistente, după anul 1990 diferenţele au
crescut considerabil. Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migraţie externă,
faptul că populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală, considerăm că tehnic nu
trebuie să mai surprindă pe nimeni.
SONDAJ REFERENDUM. Cum vor vota românii pe 29 iulie. Vezi participarea şi opţiunile
17 iulie 2012 – 18:38
Foto: Dan Marinescu / Intact Images
Care este ziarul din care va informati de obicei despre situatia politica din tara?
Jurnalul National domina clasamentul publicatiilor nationale cu 15% din preferintele romanilor, fiind urmat de Libertatea(13%) si Adevarul(12%).
Anul acesta urmeaza sa aiba loc alegeri parlamentare. Dvs. cu ce partid sau alianta politica veti vota?
Sondajul contureaza urmatorul clasament:
1) USL- 63%
2) PDL - 19%
3) PP-DD - 9%
4) UDMR - 6%
PRM ar obtine 2%, iar UNPR (candidand independent) 1%
1) USL- 63%
2) PDL - 19%
3) PP-DD - 9%
4) UDMR - 6%
PRM ar obtine 2%, iar UNPR (candidand independent) 1%
Cum aveti de gand sa votati la acest referendum?
66% dintre cei care vor merge la referendum pe 29 iulie vor vota PENTRU demisia lui Traian Basescu.
Dupa parerea dvs., Referendumul ar trebui validat (aprobat, recunoscut) numai daca se prezinta la vot 50% plus unu dintre cei inscrisi pe listele electorale?
La aceasta intrebare, doar 31% si-au dat acordul, in timp ce 41% dintre cei intervievati au considerat ca referendumul ar trebui validat indiferent de cati romani se prezinta la vot.
S-a stabilit ca pe 29 iulie sa aiba loc Referendumul pentru demiterea Presedintelui Traian Basescu. Dvs. cat de sigur sunteti ca veti merge la acest referendum?
61% din electoral este hotarat sa vina la referendum, 33% este procentul nehotaratilor, iar 4% au spus ca sigur nu vor merge sa voteze.
Conform sondajului, marea majoritate a populatiei cu drept de vot din Romania este la curent cu suspendarea presedintelui (97%). In mod surprinzator, 2% nu stiu ca Traian Basescu nu mai este la Cotroceni.
Sondajul de opinie, comandat de Jurnalul National, a fost efectuat de Centru de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) la nivel national pe un esantion de 1104 respondenti cu varste peste 18 ani, in perioada 11-16 iulie 2012. Marja de eroare este de +/-3%.
Aflati la ora 23:00 ziarele preferate de romani pentru obtinerea de informatii politice
Artimetica legitimitatii Presedinte vs Parlament: mai e
poporul suveran in Romania?
Posted on iulie 10, 2012
Tone de cerneala si hartie, miliarde de GB s-au consumat
pentru a explica situatia actuala politica din Romania. Pana la urma, contorsionate
sau nu, legile si Constitutia, ar trebui sa tina seama de legitimitatea
puterilor statului aflate in coflict.
Prea multe vorbe, sa ne uitam la cifre:
Legitimitatea Presedintelui se sprijina pe votul direct
din 2009:
5.277.068 voturi a primit Traian Basescu in al doilea tur
de scrutin din 2009.
Parlamentul, mai exact cei 256 de parlamentari care au
votat suspendarea presedintelui au adunat, socotind o medie exagerat-generoasa
de 15.000 de voturi/parlamentar) cel mult 3.840.000 de voturi.
Poate trebuie mentionat ca, de pilda, Crin Antonescu PNL
a adunat sub 10.000 de voturi (29.80 % ), ajungand in Senat de pe locul 2, la
redistribuire. Victor Ponta, in colegiul sau din Gorj a strans tot pe la 10.000
de voturi, deci cu mult sub media pe care noi am calculat-o pe cap de
parlamentar.
Asupra legitimitatii parlamentarilor, mai atarna si
incalificabila ignorare a rezultatelor referendumului din 2009.
6,740,213 voturi DA pentru Parlament Unicameral (77.78%)
7,765,573 voturi DA pentru maxim 300 de parlamentari
(88.84%).
Deci, niste domni care nu aduna nic pe departei 4
milioane de voturi, suspenda un presedinte votat cu peste 5 milioane si ignora
un referendum unde 7 milioane de alegatori si-au exprimat acordul pentru
modificarea organizarii Parlamentului.
Articolul 2 din Constitutie spune asa:
Suveranitatea
(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman,
care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri
libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita
suveranitatea in nume propriu.
Poporul suveran si-a exprimat vointa prin alegeri. Prin
ticalosie si tertipuri, un Presedinte ales a fost suspendat de un numar de
parlamentari ale caror voturi adunate nu ating nici pe departe sufragiile
stranse de presedinte.
Poporul suveran si-a mai exprimat vointa prin Referendum.
Voturile in favoarea Referendumului sunt de doua ori (1) mai multe decat
voturile cu care au intrat in Parlament cei 256 de “suspendatori”.
Si atunci, ce facem cu suveranitatea?
Art. 2 din Constituie spune clar: (2) Nici un grup si
nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
Exact asta face Parlamentul plin de traseisti si
condamnati penal, incompatibili si trimisi in judecata pentru coruptie.
S-au asezat deasupra Constitutiei. Vointa poporului
suveran nu mai conteaza pentru ei.
Si cica nu e lovitura de stat, e totul in regula.
Oare Avocatul Poporului si CCR isi dau seama de asta?
Dar cei care vor vota la Referendum?
Comentarii
Trimiteți un comentariu