Salariu de bază
Majorarea cu Procent a veniturilor va crește gradul de inegalitate,tot mai mult cu fiecare majorare.
Toate pensiile trebuiesc calculate după formula existentă deja pentru mai multe categorii sociale și anume 80% dn ultmul salariu sau din media veniturilor pe ultimele 5 luni !
Cu invenția ”punctului de pensie” pentru amărîți, recalcularea durează pînă la Calendele Grecești și necesită o adevărată armată de angajați !
Toate bunurile și serviciile consumate în gospodăriile populației pe parcursul anului sunt reprezentate de un „coș” de produse.
Fiecare produs din acest coș are un preț care poate varia în timp. Rata anuală a inflației este dată de prețul coșului integral într-o anumită lună comparat cu prețul acestuia în aceeași lună a anului precedent.
Elementele salariului – informatii utile
Iată Efectele Majorării cu sumă fixă de 500:
- Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat !
- Calcul simplificat ! . ...
- Înviorarea Economiei !
Efortul bugetar suplimentar în fiecare an, aferent doar majorării cu 40%, va fi de cca. 45 miliarde de lei. Impactul bugetar total este de peste 10% din PIB sau 110 miliarde lei.
Distribuția nivelului pensiilor. 37% din 4,67 milioane de pensionari trăiesc cu sub 1000 de lei pe lună, scrie Marian Șerban, CFA România.
82.7% trăiesc având pensii sub 2000 de lei pe lună!
Ce trebuie să reglementeze
Guvernul URGENT?
-Un singur venit de la Stat, Pensie sau Salariu .
-Stabilirea Raport de aprox 1/6 intre venitul
Min și Max !
Majorarea cu Sumă Fixă de
aprox. 500 lei, ar fi o gură de oxigen
pentru cei cu venituri mici și nu numai !
Beneficii pe Plan Economico-Social !
-Cheltuieli Rezonabile de la Buget,
- Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat !
- Calcul simplificat,fără soft de mil de euro!
- Înviorarea Economiei prin consum !
https://depefacebook.blogspot.com/2019/09/recalcularea-si-indexarea-pensiilor.html
Iată Efectele Majorării cu
sumă fixă de 500:
- Bunăstarea tuturor
Românilor!
- Buget relaxat !
- Calcul simplificat ! .
...
- Înviorarea Economiei !
1,7 milioane de pensionari primesc 5,5 miliarde din cele 45 de miliarde. Adică 37% din totalul pensionarilor primesc 12% din suma alocată suplimentar. 808.000 de pensionari primesc 24 de miliarde. Adică 17,3% primesc 53,6%.
Este echitabil ? Este în regulă ? Este normal să comunici asta pensionarilor?
Majorarea cu 40% este un dezastru al celor ce au aruncat acestă timpenie pe sfirșit de mandat, fără a o implementa ei !!!
Efortul bugetar suplimentar în fiecare an, aferent doar majorării cu 40%, va fi de cca. 45 miliarde de lei. Impactul bugetar total este de peste 10% din PIB sau 110 miliarde lei.
Vezi Sursa Info AICI
Recalcularea punctului de pensie, este o
prostie fără sfîrșit !
Trebuie modificată Legea Salarizării Unitare !
Toate pensiile trebuiesc calculate pe aceeași formulă
Baza de acacul aliniată la salariile in plată
Majorarea cu sumă fixă este corectă, deoarece prețurile sunt lafel pt toți .
Măsuri de normalitate :
De la Stat, un singur
venit, Pensie sau salar !
Raport 1/4 intre venitul
Max și Min !
Majorarea veniturilor cu Sumă Fixă , deoarece
Prețurile și inflația sunt
lafel pentru toți cetățenii, deci
Conform Codului Muncii salariul cuprinde:
- salariul de bază
– indemnizaţii
- sporuri
- alte adaosuri
Orice creștere a pensiilor este binevenită, mai ales când te uiți la distribuția nivelului pensiilor. 37% din 4,67 milioane de pensionari trăiesc cu sub 1000 de lei pe lună, scrie Marian Șerban, CFA România. 82.7% trăiesc având pensii sub 2000 de lei pe lună! Unii trăiesc în mediul rural și de bine de rău reușesc să își procure alimentele din grădina proprie, dar pensionarii care locuiesc în mediul urban? Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: cum ajungi la acești oameni cu un mesaj, astfel încât să înțeleagă aspectul aberant al majorării cu 40%, fără sa faci referire la PIB, rating, finanțe?
Distribuția nivelului pensiilor. 37% din 4,67 milioane de pensionari trăiesc cu sub 1000 de lei pe lună! 82.7% trăiesc având pensii sub 2000 de lei pe lună!
Pentru munca prestata in baza unui contract individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Iar Codul muncii stabileste la art.160 ca: “Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri”.
Cele doua parti, angajatorul si salariatul, vor stabili prin contractul individual de munca, in limitele stabilite de contractul colectiv de munca aplicabil si in urma negocierii individuale, salariul de baza, sporurile si adaosurile.
Salariul de baza
Salariul de baza este partea fixa si principala a salariului total ce se cuvine fiecarui salariat si se stabileste, de regula, in functie de nivelul studiilor, calificare, pregatire si competente profesionale, tinand cont de complexitatea si importanta atributiilor si serviciilor specifice postului in care este incadrat. Acesta reprezinta si elementul de referinta in raport cu care se calculeaza celelalte drepturi acordate salariatilor, ca de exemplu indemnizatiile sau sporurile[1].
Este important de specificat faptul ca salariul de baza se determina in functie de salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, angajatorul neputand negocia si stabili salarii de baza prin contractul colectiv de munca si contractul individual de munca sub acest nivel.
Indemnizatiile
Indemnizatiile sunt acele sume platite salariatilor in plus la salariul de baza si care au ca scop de a compensa cheltuielile pe care acestea sunt nevoiti a le efectua cu ocazia indeplinirii unor sarcini de serviciu[2]. Indemnizatiile, parte variabila a salariului, se acorda in situatii cum ar fi: pentru delegare, detasare, mobilitate, instalare, pentru persoane care indeplinesc functii de conducere etc.
Sporurile
Sporurile, elemente accesorii si variabile ale salariilor, constituie un factor compensatoriu pentru coditii de munca diferite de cele normale sau pentru intrunirea de catre cel in cauza a unor cerinte speciale[3]. Ele reprezinta anumite procente din salariul de baza si se acorda, dupa caz, in raport cu vechimea in munca, cu conditiile de munca, pentru stabilitate, confidentialitate etc.[4], dar numai la locurile de munca unde nu sunt cuprinse in salariul de baza. Printre sporurile ce se pot acorda amintim:
a) sporul pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile;
b) sporul pentru conditii nocive de munca;
c) sporul pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite;
d) sporul pentru vechime in munca;
e) sporul pentru lucrul in timpul noptii;
f) sporul pentru exercitarea si a unei alte functii.
Prin contractul colectiv de munca la nivel de sector, grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.).
Alte adaosuri
Considerate elemente accesorii ale salariului de baza, adaosurile ca si sporurile formeaza partea variabila a salariului pentru ca se platesc in functie de diferite criterii, cum ar fi rezultatele obtinute in munca, ca premii sau pentru cointeresarea salariatilor[5].
Formele de salarizare
Formele de salarizare reprezinta modalitatile sau procedeele de evidentiere si determinare a rezultatului muncii prestate, precum si a salariului cuvenit salariatului respectiv[6]. Astfel, asa cum s-a prevazut in Contractul colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010, formele de organizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele:
a) in regie sau dupa timp;
b) in acord;
c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
d) alte forme specifice unitatii.
Salarizarea in regie sau dupa timpul lucrat este forma de salarizare cel mai des folosita si presupune calculul si plata salariului in raport cu timpul efectiv lucrat, fara o legatura directa intre munca prestata si rezultatele obtinute. Astfel, salariul se calculeaza in functie de numarul de ore lucrate si salariul de incadrare pe ora, la un program normal de lucru stabilit de regula la 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana. Iar in cazul in care se depaseste programul normal de lucru[7], munca suplimentara, care nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, se compenseaza cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile caledaristice dupa efectuarea acesteia. In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila, in luna urmatoare, salariatul va primi pentru munca suplimentara un spor la salariu ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza, conform prevederilor contractului individual de munca si ale contractului colectiv de munca aplicabil.
In cazul salarizarii in acord, care poate fi aplicata individual sau colectiv, salariul este legat direct de munca prestata, masurata prin reguli prestabilite. Organizarea muncii si salarizarea in acord pot imbraca una din formele: acord direct; acord progresiv sau acord indirect[8].
Salarizarea in acord direct consta in faptul ca salariul pe baza de tarife pe unitatea de produs sau pe lucrare este direct proportional cu cantitatea de produse, lucrari sau alte unitati fizice executate.
Acordul indirect, cu o aplicabilitate relativ limitata, este o forma de salarizare aplicabila in cazul personalului care serveste nemijlocit mai multi lucratori salariati in acord direct. In aceasta situatie salariul primit este proportional cu nivelul mediu de indeplinire a normelor realizate de lucratorii salariati in acord direct[9].
In cazul acordului progresiv, o forma de salarizare in acord aplicabila in mod exceptional, la un anumit nivel de realizare a sarcinilor, dinainte stabilit, tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza in anumite proportii[10].
Formele de organizare a muncii si de salarizare ce urmeaza sa se aplice fiecarei activitati se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau, dupa caz, prin regulamentul intern.
Autor
Elena Savciuc, expert legislatia muncii
* Experienta de peste 7 ani in domeniul resurselor umane in companii cu peste 50 de angajati din industria prelucratoare si constructii
* Master “Dreptul muncii, relatii de munca si industriale” – Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti
* Curs “Expert legislatia muncii” – Uniunea Nationala a Expertilor in Legislatia Muncii, in parteneriat cu LEXAcademy
* Curs “Inspector de specialitate protectia muncii”
* Curs “Inspector Resurse Umane”
Elena Savciuc este autoarea lucrarilor:
* 20 de modele si formulare necesare la incheierea contractului individual de munca
* Negocierea si incheierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate – ghid practic
* Procedura de aplicare a sanctiunilor disciplinare
AUGUST 24, 2012 ELENA SAVCIUC NO COMMENTS
Majorarea si calcularea punctului de pensie este ca munca in zadar !
Trebuie schimbată Legea și Principiul - La caonditii egale depensionare, Pensii egale !
Plus că trebuiesc translatate veniturile de acum 50 de ani la veniturile actualer corespunzător calificării și vechimii fiecăruia !
Nimeni să nu poată incasa mai multe venituri de la STAT !!!
Și stabilirea unei limite de ex 1/4 intre venitul Max și MIN !
Iar majorarea trebuie cu sumă fixă, pt că prețurile cresc lafel pt toți cetățenii ! Cu procent, unuia îi mai dă 2.000 lei , iar altuia 50 lei de ex la un 10% ??
O majorare cu sumăfixă, ex 500 lei ar fi mană cerească pt Nivelul de Trai, Buget și Economie !
[1] Alexandru Ticlea, Codul muncii comentat, editia a II-a, revizuita si adaugita, Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p.172.
[2] Oana Cazan, “Salarizarea”, in Al.Athanasiu, M.Volonciu, L.Dima, O.Cazan, Codul muncii. Comentariu pe articole. Vol.II, art.108-298, C.H.Beck, Bucuresti, p.61.
[3] Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, editia a V-a revizuita, Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p.483.
[4] Oana Cazan, op.cit., p.61.
[5] Oana Cazan, op.cit., p.61.
[6] Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, editia a V-a revizuita, Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p.495.
[7] Art.114 din Codul muncii, republicat.
[8] Alexandru Ticlea, Dreptul muncii. Curs universitar, 2007, p.174,
[9] Ibidem.
[10] Ibidem, p.175.
Vezi si:Planul de conturi general Plan de conturi Forum Contact
sporurile, elementele salariului, indemnizatiile, modul de calcul al salariului, Salariul de baza, salarizarea dupa timpul lucrat, salarizarea in acord, salarizarea in regie, sporurile
Posted in: Resurse umane si salarizare
Tags: acordul direct, acordul indirect, acordul
http://www.contabun.ro/2012/08/24/elementele-salariului-informatii-utile/
Topul primarilor din Romania in functie de salariile cu care sunt platiti.
Vezi cat castiga primarul din orasul tau!
V-ati intrebat vreodata cat castiga cei care va conduc localitatea in care locuiti? Ce salariu primesc primarii pe care i-ati votat pentru a va gospodari orasul? Isi merita ei acesti bani?
Inainte de a da raspunsuri la aceste intrebari, este important sa stim cu cat sunt ei platiti pentru functia pe care o detin.
Econtext.ro publica un top, in care va prezinta salariile pe care le primesc primarii din orasele resedinte de judet din Romania. Este vorba despre cei 42 (41 judete + Bucuresti) primari din cele mai importante orase din Romania, ei fiind edilii cu cea mai mare greutate in administrarea tarii. In plus, e vorba de salariile nete.
Cum se stabileste salariul unui primar?
Dincolo de averile, de proprietatile si bunurile pe care le detin, trebuie sa vedem si cat valoreaza munca lor pentru comunitatile pe care le conduc. Pe scurt, cu ce leafa sunt platiti pentru aceasta functie cei mai importanti primari din Romania.
La o prima vedere, ne-am astepta ca salariul lor sa depinda de factori vizibili, precum populatia sau suprafata oraselor. Nimic din toate acestea!
E un mister total faptul cum un primar dintr-un oras mai mic poate sa aiba un salariu mai mare comparativ cu un primar dintr-un municipiu mai extins, mai cuprinzator, cu populatie mai numeroasa.
Cele mai mari/cele mai mici salarii
Dar sa trecem peste aceste enigme care nu vor fi vreodata elucidate. Cine credeti ca are cel mai mare salariu? Care primar? Sorin Oprescu, primarul Capitalei? In nici un caz! Oprescu e de abia pe locul sase! Prima pozitie, primarul cu cel mai ridicat salariu, este Gheorghe Nicihita, edilul Iasiului. El incaseaza 8.422 de lei pe luna.
Repetam, este vorba despre primarii din cele 42 (41 + Bucuresti) orase care sunt resedinte ale judetelor Romaniei. Iar Nichita de la Iasi este campion absolut, cu 8.422 lei (circa 2.000 de euro), potrivit declaratiei sale de avere.
A doua pozitie este ocupata de primarul din Timisoara, Gheorghe Ciuhandu, care castiga anul trecut 8.161 lei pe luna. Daca Iasi si Timisoara sunt doua orase dezvoltate, nu acelasi lucru se poate spune despre pozitia a treia din clasamentul nostru.
Care este ocupata de catre Dorin Florea, primarul Muresului. Iar Muresul este pe locul 16 in ierarhia judetelor in functie de valoarea lor economica (Clasamentul privind valoarea economica a fiecarui judet din Romania poate fi consultat aici). Iar dupa salarii (salariul mediu net din judet, nu salariul primarului), Mures este pe locul 26 (Harta judetelor Romaniei in functie de salariu poate fi vizualizata aici). Si atunci care e explicatia? Transferam cazul catre departamentul mistere neelucidate. Problema e ca sunt si alte orase in aceeasi situatie. Multe!
Salarii de 7-8.000 de lei
Dar sa trecem peste acest aspect. In total, sunt doi primari care au salarii peste 8.000 de lei si trei care au salarii peste 7.000 de lei. Dupa acestia urmeaza o distanta lunga, de aproape 2.000 de lei.
La celalalt capat al clasamentului se afla primarul din Buftea, Ilfov. El primeste doar 2.818 lei pentru munca prestata in folosul comunitatii din pozitia de primar. In total, sunt trei primari care au salarii sub pragul de 3.000 de lei: Lucian Iliescu din Giurgiu (2.981 lei), Bogdan Darius Valcov din Slatina, Olt (2.947 lei), respectiv, Ion Stoica, primarul din Buftea, Ilfov, cu suma mentionata anterior.
Astfel, cele doua extreme sunt: Gheorghe Nichita (8.422 lei) – Ion Stoica (2.818 lei). Ceea ce inseamna ca cel mai ridicat salariu de primar este de trei ori mai mare fata de cel mai redus salariu de primar!
Un primar proaspat ales si un primar misterios
Din topul nostru lipseste un primar: Catalin Chereches, care a devenit de curand primar in Baia Mare, dupa ce a fost deputat. El nu si-a completat inca declaratia de avere cu noua functie. De asemenea, un caz interesant este cel al lui Ovidiu Hada, primarul Hunedoarei. Hada nu face parte din acest top, intrucat este primarul orasului Hunedoara, care nu este resedinta judetului Hunedoara. (Deva este resedinta judetului Hunedoara, iar primarul din Deva, Mircia Muntean, a fost inclus). Dar cazul lui Ovidiu Hada ne-a atras in mod deosebit atentia.
Astfel, am ajuns la concluzia ca primarul Ovidiu Hada nu primeste salariu in Romania. Mai mult, nici nu locuieste in Romania, caci nu are unde. In declaratia sa de avere, el si-a trecut doar locuintele din Vancouver, care sunt, oricum, pe numele sotiei. La venituri, le-a trecut doar pe cele care le-a obtinut la niste companii, posibil, tot in Vancouver.
Probabil ca lucreaza pe gratis si face si naveta din Vancouver pana in Hunedoara. Sa speram ca nu-i deconteaza nimeni naveta! Sa mai spunem si ca declaratia sa de avere e tocmai din 2008 si ca nu si-a innoit-o de mult timp. Poate ca in aceasta perioada s-a mutat in Romania.
de Bogdan Asaftei
Dar iata salariile tuturor primarilor din orasele resedinte de judet din Romania:
Pentru munca prestata in baza unui contract individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Iar Codul muncii stabileste la art.160 ca: “Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri”.
Cele doua parti, angajatorul si salariatul, vor stabili prin contractul individual de munca, in limitele stabilite de contractul colectiv de munca aplicabil si in urma negocierii individuale, salariul de baza, sporurile si adaosurile.
Salariul de baza
Salariul de baza este partea fixa si principala a salariului total ce se cuvine fiecarui salariat si se stabileste, de regula, in functie de nivelul studiilor, calificare, pregatire si competente profesionale, tinand cont de complexitatea si importanta atributiilor si serviciilor specifice postului in care este incadrat. Acesta reprezinta si elementul de referinta in raport cu care se calculeaza celelalte drepturi acordate salariatilor, ca de exemplu indemnizatiile sau sporurile[1].
Este important de specificat faptul ca salariul de baza se determina in functie de salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, angajatorul neputand negocia si stabili salarii de baza prin contractul colectiv de munca si contractul individual de munca sub acest nivel.
Indemnizatiile
Indemnizatiile sunt acele sume platite salariatilor in plus la salariul de baza si care au ca scop de a compensa cheltuielile pe care acestea sunt nevoiti a le efectua cu ocazia indeplinirii unor sarcini de serviciu[2]. Indemnizatiile, parte variabila a salariului, se acorda in situatii cum ar fi: pentru delegare, detasare, mobilitate, instalare, pentru persoane care indeplinesc functii de conducere etc.
Sporurile
Sporurile, elemente accesorii si variabile ale salariilor, constituie un factor compensatoriu pentru coditii de munca diferite de cele normale sau pentru intrunirea de catre cel in cauza a unor cerinte speciale[3]. Ele reprezinta anumite procente din salariul de baza si se acorda, dupa caz, in raport cu vechimea in munca, cu conditiile de munca, pentru stabilitate, confidentialitate etc.[4], dar numai la locurile de munca unde nu sunt cuprinse in salariul de baza. Printre sporurile ce se pot acorda amintim:
a) sporul pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile;
b) sporul pentru conditii nocive de munca;
c) sporul pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite;
d) sporul pentru vechime in munca;
e) sporul pentru lucrul in timpul noptii;
f) sporul pentru exercitarea si a unei alte functii.
Prin contractul colectiv de munca la nivel de sector, grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.).
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Alte adaosuri
Considerate elemente accesorii ale salariului de baza, adaosurile ca si sporurile formeaza partea variabila a salariului pentru ca se platesc in functie de diferite criterii, cum ar fi rezultatele obtinute in munca, ca premii sau pentru cointeresarea salariatilor[5].
Formele de salarizare
Formele de salarizare reprezinta modalitatile sau procedeele de evidentiere si determinare a rezultatului muncii prestate, precum si a salariului cuvenit salariatului respectiv[6]. Astfel, asa cum s-a prevazut in Contractul colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010, formele de organizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele:
a) in regie sau dupa timp;
b) in acord;
c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
d) alte forme specifice unitatii.
Salarizarea in regie sau dupa timpul lucrat este forma de salarizare cel mai des folosita si presupune calculul si plata salariului in raport cu timpul efectiv lucrat, fara o legatura directa intre munca prestata si rezultatele obtinute. Astfel, salariul se calculeaza in functie de numarul de ore lucrate si salariul de incadrare pe ora, la un program normal de lucru stabilit de regula la 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana. Iar in cazul in care se depaseste programul normal de lucru[7], munca suplimentara, care nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, se compenseaza cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile caledaristice dupa efectuarea acesteia. In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila, in luna urmatoare, salariatul va primi pentru munca suplimentara un spor la salariu ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza, conform prevederilor contractului individual de munca si ale contractului colectiv de munca aplicabil.
In cazul salarizarii in acord, care poate fi aplicata individual sau colectiv, salariul este legat direct de munca prestata, masurata prin reguli prestabilite. Organizarea muncii si salarizarea in acord pot imbraca una din formele: acord direct; acord progresiv sau acord indirect[8].
Salarizarea in acord direct consta in faptul ca salariul pe baza de tarife pe unitatea de produs sau pe lucrare este direct proportional cu cantitatea de produse, lucrari sau alte unitati fizice executate.
Acordul indirect, cu o aplicabilitate relativ limitata, este o forma de salarizare aplicabila in cazul personalului care serveste nemijlocit mai multi lucratori salariati in acord direct. In aceasta situatie salariul primit este proportional cu nivelul mediu de indeplinire a normelor realizate de lucratorii salariati in acord direct[9].
In cazul acordului progresiv, o forma de salarizare in acord aplicabila in mod exceptional, la un anumit nivel de realizare a sarcinilor, dinainte stabilit, tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza in anumite proportii[10].
Formele de organizare a muncii si de salarizare ce urmeaza sa se aplice fiecarei activitati se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau, dupa caz, prin regulamentul intern.
Autor
Elena Savciuc, expert legislatia muncii
* Experienta de peste 7 ani in domeniul resurselor umane in companii cu peste 50 de angajati din industria prelucratoare si constructii
* Master “Dreptul muncii, relatii de munca si industriale” – Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti
* Curs “Expert legislatia muncii” – Uniunea Nationala a Expertilor in Legislatia Muncii, in parteneriat cu LEXAcademy
* Curs “Inspector de specialitate protectia muncii”
* Curs “Inspector Resurse Umane”
Elena Savciuc este autoarea lucrarilor:
* 20 de modele si formulare necesare la incheierea contractului individual de munca
* Negocierea si incheierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate – ghid practic
* Procedura de aplicare a sanctiunilor disciplinare
AUGUST 24, 2012 ELENA SAVCIUC NO COMMENTS
Majorarea si calcularea punctului de pensie este ca munca in zadar !
Trebuie schimbată Legea și Principiul - La caonditii egale depensionare, Pensii egale !
Plus că trebuiesc translatate veniturile de acum 50 de ani la veniturile actualer corespunzător calificării și vechimii fiecăruia !
Nimeni să nu poată incasa mai multe venituri de la STAT !!!
Și stabilirea unei limite de ex 1/4 intre venitul Max și MIN !
Iar majorarea trebuie cu sumă fixă, pt că prețurile cresc lafel pt toți cetățenii ! Cu procent, unuia îi mai dă 2.000 lei , iar altuia 50 lei de ex la un 10% ??
O majorare cu sumăfixă, ex 500 lei ar fi mană cerească pt Nivelul de Trai, Buget și Economie !
[1] Alexandru Ticlea, Codul muncii comentat, editia a II-a, revizuita si adaugita, Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p.172.
[2] Oana Cazan, “Salarizarea”, in Al.Athanasiu, M.Volonciu, L.Dima, O.Cazan, Codul muncii. Comentariu pe articole. Vol.II, art.108-298, C.H.Beck, Bucuresti, p.61.
[3] Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, editia a V-a revizuita, Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p.483.
[4] Oana Cazan, op.cit., p.61.
[5] Oana Cazan, op.cit., p.61.
[6] Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, editia a V-a revizuita, Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p.495.
[7] Art.114 din Codul muncii, republicat.
[8] Alexandru Ticlea, Dreptul muncii. Curs universitar, 2007, p.174,
[9] Ibidem.
[10] Ibidem, p.175.
Vezi si:Planul de conturi general Plan de conturi Forum Contact
sporurile, elementele salariului, indemnizatiile, modul de calcul al salariului, Salariul de baza, salarizarea dupa timpul lucrat, salarizarea in acord, salarizarea in regie, sporurile
Posted in: Resurse umane si salarizare
Tags: acordul direct, acordul indirect, acordul
http://www.contabun.ro/2012/08/24/elementele-salariului-informatii-utile/
Topul primarilor din Romania in functie de salariile cu care sunt platiti.
Vezi cat castiga primarul din orasul tau!
V-ati intrebat vreodata cat castiga cei care va conduc localitatea in care locuiti? Ce salariu primesc primarii pe care i-ati votat pentru a va gospodari orasul? Isi merita ei acesti bani?
Inainte de a da raspunsuri la aceste intrebari, este important sa stim cu cat sunt ei platiti pentru functia pe care o detin.
Econtext.ro publica un top, in care va prezinta salariile pe care le primesc primarii din orasele resedinte de judet din Romania. Este vorba despre cei 42 (41 judete + Bucuresti) primari din cele mai importante orase din Romania, ei fiind edilii cu cea mai mare greutate in administrarea tarii. In plus, e vorba de salariile nete.
Cum se stabileste salariul unui primar?
Dincolo de averile, de proprietatile si bunurile pe care le detin, trebuie sa vedem si cat valoreaza munca lor pentru comunitatile pe care le conduc. Pe scurt, cu ce leafa sunt platiti pentru aceasta functie cei mai importanti primari din Romania.
La o prima vedere, ne-am astepta ca salariul lor sa depinda de factori vizibili, precum populatia sau suprafata oraselor. Nimic din toate acestea!
E un mister total faptul cum un primar dintr-un oras mai mic poate sa aiba un salariu mai mare comparativ cu un primar dintr-un municipiu mai extins, mai cuprinzator, cu populatie mai numeroasa.
Cele mai mari/cele mai mici salarii
Dar sa trecem peste aceste enigme care nu vor fi vreodata elucidate. Cine credeti ca are cel mai mare salariu? Care primar? Sorin Oprescu, primarul Capitalei? In nici un caz! Oprescu e de abia pe locul sase! Prima pozitie, primarul cu cel mai ridicat salariu, este Gheorghe Nicihita, edilul Iasiului. El incaseaza 8.422 de lei pe luna.
Repetam, este vorba despre primarii din cele 42 (41 + Bucuresti) orase care sunt resedinte ale judetelor Romaniei. Iar Nichita de la Iasi este campion absolut, cu 8.422 lei (circa 2.000 de euro), potrivit declaratiei sale de avere.
A doua pozitie este ocupata de primarul din Timisoara, Gheorghe Ciuhandu, care castiga anul trecut 8.161 lei pe luna. Daca Iasi si Timisoara sunt doua orase dezvoltate, nu acelasi lucru se poate spune despre pozitia a treia din clasamentul nostru.
Care este ocupata de catre Dorin Florea, primarul Muresului. Iar Muresul este pe locul 16 in ierarhia judetelor in functie de valoarea lor economica (Clasamentul privind valoarea economica a fiecarui judet din Romania poate fi consultat aici). Iar dupa salarii (salariul mediu net din judet, nu salariul primarului), Mures este pe locul 26 (Harta judetelor Romaniei in functie de salariu poate fi vizualizata aici). Si atunci care e explicatia? Transferam cazul catre departamentul mistere neelucidate. Problema e ca sunt si alte orase in aceeasi situatie. Multe!
Salarii de 7-8.000 de lei
Dar sa trecem peste acest aspect. In total, sunt doi primari care au salarii peste 8.000 de lei si trei care au salarii peste 7.000 de lei. Dupa acestia urmeaza o distanta lunga, de aproape 2.000 de lei.
La celalalt capat al clasamentului se afla primarul din Buftea, Ilfov. El primeste doar 2.818 lei pentru munca prestata in folosul comunitatii din pozitia de primar. In total, sunt trei primari care au salarii sub pragul de 3.000 de lei: Lucian Iliescu din Giurgiu (2.981 lei), Bogdan Darius Valcov din Slatina, Olt (2.947 lei), respectiv, Ion Stoica, primarul din Buftea, Ilfov, cu suma mentionata anterior.
Astfel, cele doua extreme sunt: Gheorghe Nichita (8.422 lei) – Ion Stoica (2.818 lei). Ceea ce inseamna ca cel mai ridicat salariu de primar este de trei ori mai mare fata de cel mai redus salariu de primar!
Un primar proaspat ales si un primar misterios
Din topul nostru lipseste un primar: Catalin Chereches, care a devenit de curand primar in Baia Mare, dupa ce a fost deputat. El nu si-a completat inca declaratia de avere cu noua functie. De asemenea, un caz interesant este cel al lui Ovidiu Hada, primarul Hunedoarei. Hada nu face parte din acest top, intrucat este primarul orasului Hunedoara, care nu este resedinta judetului Hunedoara. (Deva este resedinta judetului Hunedoara, iar primarul din Deva, Mircia Muntean, a fost inclus). Dar cazul lui Ovidiu Hada ne-a atras in mod deosebit atentia.
Astfel, am ajuns la concluzia ca primarul Ovidiu Hada nu primeste salariu in Romania. Mai mult, nici nu locuieste in Romania, caci nu are unde. In declaratia sa de avere, el si-a trecut doar locuintele din Vancouver, care sunt, oricum, pe numele sotiei. La venituri, le-a trecut doar pe cele care le-a obtinut la niste companii, posibil, tot in Vancouver.
Probabil ca lucreaza pe gratis si face si naveta din Vancouver pana in Hunedoara. Sa speram ca nu-i deconteaza nimeni naveta! Sa mai spunem si ca declaratia sa de avere e tocmai din 2008 si ca nu si-a innoit-o de mult timp. Poate ca in aceasta perioada s-a mutat in Romania.
de Bogdan Asaftei
Dar iata salariile tuturor primarilor din orasele resedinte de judet din Romania:
Vezi și
Comentarii
Trimiteți un comentariu