PIB-ul Romaniei ! - Cine a falsificat PIB-ul ?

Adevărul crunt al datelor: 

Trei sferturi din restructurarea bugetarilor s-a făcut prin pensionare

Autor: Adelina Elena Mihai

Trei din patru bugetari "concediaţi" în ultimii trei ani au ieşit de fapt la pensie. Aşa a reuşit România să ajungă la 1,2 milioane de bugetari, după cum a cerut FMI. 

Restructurarea administraţiei publice anunţată de Guvern prin scăderea cu 200.000 angajaţi din sectorul public a fost de fapt doar o consecinţă a plecărilor naturale prin pensionare şi nu a concedierilor, arată o analiză a ZF.

În fiecare an, 160.000-170.000 de angajaţi români din cei 4,2 milioane sunt pensionaţi, majoritatea atingând limita de vârstă, iar ceilalţi anticipat, potrivit datelor de la Casa de Pensii. Având în vedere că din cei 4,2 milioane de angajaţi din economia românească, 1,2 milioane, adică 28%, sunt bugetari, numărul anual de bugetari care au ieşit la pensie din 2009 până în prezent a fost de aproape 50.000 pe an, adică ponderea de 28% din totalul celor pensionaţi anual.

Ca urmare, din cei 200.000 de bugetari daţi ca restructuraţi din sistemul public, trei sferturi, adică 150.000, au ieşit pur şi simplu la pensie. Situaţia este departe de tăierile de joburi din sectorul privat, care s-au ridicat la 700.000 de posturi de la începutul crizei până în prezent, întreprinderile acţionând rapid în faţa scăderii cifrei de afaceri prin ajustarea în primul rând a numărului de salariaţi.

Vezi și

1.  Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.  Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.  Scara de valori a societății romanești 

4.  Hrana vie

5.  Europa privită din viitor 

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

 

"Nu cred că au fost concedieri la stat, eu n-am auzit de aşa ceva. Numărul de bugetari s-a redus pentru că mulţi au ieşit la pensie sau şi-au găsit un job mai bun în altă parte. Aşa s-au făcut economii, prin faptul că nu s-a făcut decât o angajare în cazul în care au fost şapte plecări", confirmă un înalt oficial din administraţia publică, participant la discuţiile cu FMI.

Finanţele spun că din datele privind numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar rezultă că numărul de bugetari a scăzut în ultimii trei ani de la 1,4 milioane la 1,2 milioane de persoane. Joburile la stat au însemnat, timp de ani buni, stabilitate şi creşteri salariale anuale destul de consistente, iar bugetarii au fost obişnuiţi să pună mai mult accent pe siguranţa locului de muncă decât pe oportunităţile de promovare. Concedierea unui număr semnificativ de angajaţi de la stat ar fi trebuit, cel puţin teoretic, să se transpună într-un interes crescut pentru joburile din privat, însă acesta a întârziat să apară.

Atunci când se vorbea de restructurările masive din sectorul bugetar, mai ales anul trecut sau în urmă cu doi ani, când s-au tăiat salariile, ne aşteptam să avem o avalanşă de candidaţi care să provină din acest sector, însă nu a fost aşa. Nici măcar pentru proiecte part time, cu ajutorul cărora profesorii, de exemplu, ar fi putut să-şi completeze norma, nu avem mai mulţi candidaţi decât de obicei din acest sector", a spus Monica Dona, PR & Marketing în cadrul firmei de recrutare Lugera & Makler, liderul pieţei locale de profil.

Sunt şi opinii contrare

"Chiar dacă această reducere a numărului de bugetari a fost o urmare a regulii 1 la 7 (o angajare la 7 plecări - n. red.), cred că rezultatul a fost unul benefic, care s-a transpus atât în economii la buget, cât şi în creşterea productivităţii angajaţilor rămaşi, pentru că instituţiile au fost obligate să-şi reorganizeze activitatea. Însă ştiu că au fost ministere în care chiar s-au făcut concedieri", a spus Marian Sârbu, fostul ministru al muncii din partea PSD.

De altfel, chiar în şedinţa de guvern din această săptămână s-a discutat despre exceptarea unor categorii de bugetari - medicii - de la această regulă, în încercarea de a opri exodul acestora în străinătate.

"Cei mai afectaţi de plecările naturale din sistemul bugetar au fost cei din învăţământ şi sănătate, pentru că acolo angajările au fost oprite, deşi volumul de plecări era ridicat", a spus Bogdan Hossu, preşedintele confe­deraţiei sindicale "Cartel Alfa". El estimează că 30% din cei 200.000 de bugetari care au dispărut din statistici reprezintă posturi care erau finanţate de la buget, dar care nu erau ocupate, în timp ce jumătate din restul de 140.000 de bugetari au fost concediaţi, iar jumătate au fost plecări naturale. Adevărata reformare a statului prin restructurare, aşteptă­rile privind ieşirile în stradă ale oamenilor concediaţi, presiunea pe bugetul de şomaj şi salvarea venită de joburile din mediul de business sau din străinătate au rămas astfel doar la stadiul de ipoteze ale efectelor generate de restructurarea bugetarilor.

În timp ce anul trecut în Atena zeci de mii de mii de bugetari greci s-au adunat în faţa parlamentului să îşi arate opoziţia faţă de măsurile draconice ce va trebui luate pentru a primi un nou ajutor financiar din partea UE şi FMI, iar manifestanţii au aruncat cocteiluri Molotov spre clădirea ministerului de finanţe elen, în România tăierea salariilor bugetare, precum şi concedierile estimate nu au declanşat mişcări sociale semnificative.

La un salariu mediu net de 1.500 de lei/lună în sectorul bugetar, cheltuiala totală a statului este de 2.700 de lei, ceea ce înseamnă că, din aprilie 2009 şi până în prezent, statul a economisit 4,4 miliarde de euro din fondul de salarii.

Însă aceste economii nu s-au văzut în totalitate şi în bugetul de stat: dacă la finalul lui 2009 cheltuiala statului cu salariile bugetarilor era de 46,7 miliarde de lei (11 miliarde de euro), la finalul lui 2011 cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 38,5 miliarde de lei (9,08 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că reducerea celor 200.000 de posturi ocupate a adus economii de numai două miliarde de euro la buget.

"Acest proces va continua până în 2017, ţinta stabilită cu FMI fiind aceea de a ajunge la un număr de 950.000 de angajaţi în sectorul public, ca urmare a menţinerii regulii de o angajare la şapte plecări. Obiectivul final este ca ponderea cheltuielilor cu salariile buge­tarilor să ajungă la 6,8 - 6,9% din PIB", a mai spus fostul ministru al muncii Marian Sârbu.

Era clar pentru oricine ca laudele statului n-au legătura cu realitatea !

Pur si simplu, nu se potrivesc cifrele:

1. In 2011 tu, stat român, te-ai lăudat ca PIB-ul e mai mare, ca ai creștere economica si ca a crescut si gradul de colectare (iar bugetul e procent din PIB, deci când creste PIB-ul, automat creste si bugetul);
2. In 2011 tu, Stat român, ai avut TVA mărit la 24% (si te-ai lăudat ca măsura a adus mai mulți bani la buget);
3. In 2011 tu, stat român, ai avut salariile bugetarilor tăiate cu 25% (si te lauzi ca ai si concediat 120.000 de bugetari) deci cheltuielimai mici;
4. In concluzie: in 2011 tu, stat român, trebuia sa ai mai mulți bani in buget. E matematica simpla.

Când colo, se dovedește ca ai avut mai putini.

Pai cum așa, nene? Ce-i bătaia asta de joc?

Încă din decembrie am observat asta, in România falsifică șomajul, PIB-ul și datoria externă:

“Așadar industria cade. Totuși, statul se lauda ca PIB-ul a crescut in 2011. De unde? Cum? Cică din…agricultura! Hahaha! Când am auzit asta, m-am lămurit!

Pai INS e specialist in umflarea producției. Face asta de vreo 60 de ani, cu mândrie muncitoreasca: “am produs un milion de tone de otel la hectar”…”am produs 5 metri cubi de grâu, pe un singur metru pătrat de teren”. Etc.! Iar oamenii din INS, sa știți ca sunt aceiași comuniști vechi. Eventual si-au mai angajat intre timp si copiii.

Minciuna asta are marele avantaj ca nu poate fi controlata de nimeni. Când a fost vorba de datorii, FMI-ul i-a prins cu contabilitatea in vine. Dar când e vorba de grâu si porumb, ce poate sa facă FMI? Sa verifice fiecare hambar de pe câmp? Statul e liber sa raporteze ce vrea mușchii lui! In felul asta creste PIB-ul, scade deficitul si poate sa se împrumute mai mult, chiar sub nasul Uniunii Europene.”

Săptămâna trecuta, Teodor Stolojan (PDL-ist de-al vostru), s-a înfuriat si el, exact din același motiv:

“Fie statul a pierdut anul trecut în lupta cu evaziunea fiscală venituri bugetare suplimentare de circa 2,4 miliarde de euro, bani care ar fi fost suficienţi pentru a reîntregi salariile bugetarilor dar şi pentru reducerea CAS, fie Ministerul Finanţelor din România a greşit cifrele legate de bugetul pe anul trecut, de creşterea PIB sau de veniturile încasate în vistieria statului.” (vezi articolul Stolojan atacă dur Guvernul: “Trebuie să iasă să spună ce este cu această bulibăşeală de cifre“).

Ce a câștigat Statul din minciuna cu PIB-ul?

1. Imagine. Le-a spus românilor ca, după statistică, ei o duc mai bine ca anul trecut (deși oamenii simțeau clar ca o duc mult mai prost). Minciuna tipic comunista; dar nu e asta lucrul cel mai grav.
2. Bani. Aici e-aici! Umflarea mincinoasa a PIB-ului înseamnă un deficit mai mic. Un deficit mai mic permite guvernului sa facă cheltuieli mai mari si sa se împrumute mai mult. Daca știau realitatea despre dezastrul economiei românești, nici băncile private, nici UE, nici FMI nu si-ar mai fi deschis buzunarele așa ușor, iar România ar fi fost refuzata la împrumuturi, la fel ca Grecia, Spania sau Portugalia.

România a pozat in fata UE drept campionul reformei, când de fapt a fost campionul minciunii.

Care e realitatea?

Realitatea este ca, in 2011, PIB-ul a fost mai mic, nu mai mare ca in 2010.

Realitatea este ca România a avut scădere economica, nu creștere.

Realitatea este ca deficitul României este mai mare decât cel raportat la FMI si UE (probabil dublu).

Realitatea este guvernul român n-a făcut nici o reforma si n-a concediat nici un bugetar: doar i-a lăsat sa iasă la pensie si a tăiat posturile neocupate din schema de personal (vezi Adevărul crunt al datelor: Trei sferturi din restructurarea bugetarilor s-a făcut prin pensionare).

Realitatea este ca România a mințit exact la fel ca Grecia. Singura deosebire este ca Grecia a fost ajutata de Goldman Sachs si a fost prinsa, pe când românii si-au falsificat singuri statistica si n-au fost prinși. Încă.

Cat de grava e minciuna si cine e vinovat?

Falsul in acte publice e infracțiune. Iar când actul respectiv e chiar proiectul de buget, falsificarea datelor statistice înseamnă subminarea economiei naționale.

Vinovați sunt cei care au semnat documentele false:

1. Emil Boc, prim ministru,
2. Gheorghe Ialomițianu, ministru de Finanțe;
3. Vergil Voineagu, președintele Institutului National de Statistica.

Si mai sunt si alții. Cat despre Traian Băsescu, sunt convins ca știa de aceasta infracțiune – dar poate ușor sa spună ca habar n-avea si sa dea vina pe “nemernicul” de Boc (ca n-ar fi prima oara).

Bai Parchetule General, nu te autosesizezi?

Bai USL-ule, taci ca pestele? Bai Ponta, nu faci nici o plângere? De ce, ca abia aștepți sa vii la putere si sa minți si tu la fel?

Bai, FMI-ule, bai Eric de Vrijer, ăștia își bat joc de tine pe fata!

Bai ambasada SUA, bai Mark Gitenstein, nenorociții ăștia i-au mințit pe americanii tai si le-au vândut obligațiuni pe care n-o sa le mai poată răscumpăra niciodată! O sa pierdeți banii, cum au pierdut si germanii in Grecia. Nu te interesează?

Anul 2011 a fost o răscruce pentru România.

In 2011, România mai putea sa aleagă intre reforma si prăbușire economica. Acum e prea târziu.

Când o sa plătiți întreținerea tot mai mult, când n-o sa mai aveți bani de pâine, când o sa va taie curentul pentru neplată, sa va amintiți de anul 2011, de laudele mincinoase ale Statului si de împrumuturile pe care le-a făcut atunci!

Si sa faceți ce e de făcut.

Citește si:Cine i-a împrumutat pe greci, a rămas lefter!

Stolojan atacă dur Guvernul: "Trebuie să iasă să spună ce este cu această bulibăşeală de cifre"

de Victor RotariuPostat la: 07.04.2012 13:43 

În România, calculele Guvernului privind valoarea reală a economiei şi veniturile bugetare "dau cu virgulă". Fie statul a pierdut anul trecut în lupta cu evaziunea fiscală venituri bugetare suplimentacirca 2,4 miliarde de euro, bani care ar fi fost suficienţi pentru a reîntregi salariile bugetarilor dar şi pentru reducerea CAS, fie Ministerul Finanţelor din România a greşit cifrele legate de bugetul pe anul trecut, de creşterea PIB sau de veniturile încasate în vistieria statului.

Concluzia nu îi aparţine vreunui expert străin, vreunui bancher sau vreunui reprezentant al opoziţiei, ci lui Theodor Stolojan, economist, membru marcant şi europarlamentar PDL, principalul partid din coaliţia de guvernare.

"Ministerul de Finanţe trebuie să iasă să spună ce este cu această bulibăşeală de cifre. Undeva cifrele nu sunt în regulă, fie pe partea de produs intern brut, fie pe partea de venituri ale bugetului", a declarat Stolojan.

"Bulibăşeala" la care face referire fostul premier al României este următoarea: deşi anul trecut PIB a fost cu peste şapte miliarde de euro mai mare decât estimările iniţiale, veniturile bugetare nu numai că nu au fost mai mari, ci au fost chiar mai mici, cu circa 220 de milioane de euro, decât cele prevăzute.

Astfel, după cum a explicat europarlamentarul PDL, pentru 2011 Finanţele au estimat la începutul anului un PIB de 548 de miliarde de lei şi venituri la buget, din taxe şi impozite, de 183 de miliarde de lei.

"Ministerul Finanţelor trebuie să producă claritate cu privire la veniturile la bugetul ţării la ora actuală", a subliniat el.

Acum o lună Ministerul Finanţelor a anunţat că PIB-ul pe anul trecut a crescut peste aşteptările iniţiale, fiind de 578 de miliarde de lei. Cu toate acestea, remarcă Stolojan, veniturile la bugetul de stat au fost de 182 de miliarde de lei. Astfel, la o pondere de circa 30% a veniturilor bugetare din PIB, statul ar fi trebuit să încaseze circa 2,4 miliarde de euro în plus faţă de estimări, pe principiul că la acelaşi grad de colectare a taxelor şi impozitelor, veniturile sunt mai mari pentru că provin de la o economie mai mare.

Reîntregirea salariilor, după cum a declarat recent Bogdan Drăgoi, ministrul Finanţelor, ar presupune un efort bugetar de circa 2 miliarde de lei, de sub 500 de milioane de euro. În acelaşi timp, reducerea CAS cu trei puncte procentuale ar necesita un efort bugetar de alte circa 560 de milioane de euro pentru o perioadă de şapte luni. Rezultă astfel că, în cazul în care ministerul Finanţelor nu a greşit calculele şi, pur şi simplu, statul nu a profitat, prin venituri mai mari, de pe urma creşterii economice peste aşteptări de anul trecut, România ar fi trebuit să aibă suficienţi bani în vistierie şi pentru reîntregirea salariilor dar şi pentru reducerea CAS.

România falsifică șomajul, PIB-ul și datoria externă

România s-a făcut de râs în toată lumea!

Mai știți ca in 2009, FMI-ul ne-a prins cu minciuna la raportarea deficitului? Sistemul era simplu: cică, in contabilitatea “românească”, datoriile neplătite nu erau considerate pierderi. Dar ce erau? Naiba știe! Aer! In felul asta, statul român si întreprinderile de stat, puteau sa apară chiar…profitabile, cu toate ca nu-si mai plătiseră impozitele si împrumuturile de 20 de ani! Halal “profit”!

E o minciuna tipic comunista: in loc sa pună curul la munca si sa facă profit adevărat, comuniștii au fost învățați sa lustruiască cifrele, ca sa dea bine in rapoarte. Doar la asta se pricep cu toții – toți funcționarii publici din ministere, tot Institutul National de Statistica, toate javrele bugetare: sa se facă ca lucrează!

Bineînțeles, FMI-ul ne-a pus la punct. Si s-a văzut atunci ca deficitul real era dublu fata de cat îl raportaseră nenorociții de politruci. Ei bine, aceeași minciuna o găsim si azi, in toate statisticile oficiale.

România habar n-are câți șomeri are!

Luna asta, Ministerul Muncii a zis ca șomajul a crescut de la 5%, la peste 7%. Ei bine, minte! Șomajul in România e mult mai mare.

Statul pretinde ca oficial, șomerii sunt doar cei care primesc ajutor de șomaj. Daca ai terminat perioada de șomaj fără sa-ti găsești de lucru, in capul lor tâmpit, nu mai ești șomer! Dar ce ești? Pai nimic! Eventual, asistat social. OK, atunci cați asistați social are România? Pai nu știm, spune Statul nevinovat, cu ochii mari si albaștri. Noi n-am știut niciodată. N-am avut…rețea de calculatoare! E incredibil, dar asta este explicația imbecila pe care a dat-o chiar un ministru al Muncii: Sebastian Lăzăroiu. Iar Lăzăroiu e chiar nevinovat la faza asta: înaintea lui au mai fost o turma de guverne si de miniștri, in ultimii 20 de ani! Si nici unul n-a fost in stare sa pună ordine in catastife! Nici un politician habar n-are cați bani da la asistați, cați bani pierde cu munca la negru sau cat de mare e evaziunea fiscala. De parca banii publici vin de la mă-sa din curte, nu din taxele firmelor private!

Adevărul? In 1989, la o populație de 20 de milioane, erau 8 milioane de salariați (plus 2 milioane de agricultori fără salariu). Azi sunt doar 4 milioane, iar in agricultura mai muncesc o mana de oameni: asta înseamnă ca șomajul real depășește 50%.

România își falsifică PIB-ul.

1. Nokia a plecat in Asia, de curând. PIB-ul României a scăzut cu 200 de milioane de euro.
2. Dacia si-a oprit ieri producția, pentru ca vânzările de mașini au scăzut anul asta cu 10% si a rămas cu mașinile nevândute. Alta lovitura in PIB!
3. Producătorii de vagoane ca Astra Arad s-au prăbușit, după ce ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, le-a “privatizat” către prietenul lui, Cristi Burci (vezi articolul A murit si exportul de vagoane! Mai aveți speranțe pentru 2011?).

Așadar industria cade. Totuși, statul se lauda ca PIB-ul a crescut in 2011. De unde? Cum? Cică din…agricultura! Hahaha! Când am auzit asta, m-am lămurit!

Pai INS e specialist in umflarea producției. Face asta de vreo 60 de ani, cu mândrie muncitoreasca: “am produs un milion de tone de otel la hectar”…”am produs 5 metri cubi de grâu, pe un singur metru pătrat de teren”. Etc.! Iar oamenii din INS, sa știți ca sunt aceiași comuniști vechi. Eventual si-au mai angajat intre timp si copiii.

Minciuna asta are marele avantaj ca nu poate fi controlata de nimeni. Când a fost vorba de datorii, FMI-ul i-a prins cu contabilitatea in vine. Dar când e vorba de grâu si porumb, ce poate sa facă FMI? Sa verifice fiecare hambar de pe câmp? Statul e liber sa raporteze ce vrea mușchii lui! In felul asta creste PIB-ul, scade deficitul si poate sa se împrumute mai mult, chiar sub nasul Uniunii Europene.

România bagă datoria externă sub preș!

Politrucii si economiștii din gașca lor împart datoria in datorie publica si “privata”. După care se laudă ca statul nu e intr-un rahat chiar atât de mare, pe cat credeam noi. De pilda, datoria “publica” a României ar fi de circa 35 de miliarde de euro, zic ei. Restul e datorie privata, nu-i treaba noastră. E o minciuna: datoria reală este de 100 de miliarde de euro!

Am mai spus-o: mentalitatea asta socialistă, ca Statul n-are treabă cu datoriile populației si firmelor (după ce le-a cocoșat cu taxe, a forțat mărirea salariilor si a stimulat consumul pe datorie) este specifica secolului 20. Statul avea impresia ca poate sa se spele pe mâini de căcatul in care a vârât întreaga societate. Avea impresia dementa ca firmele se pot prăbuși, pot da faliment, iar el o sa scape undeva, cocoțat in nori.

Ei bine, nu! Prăbușirea economiei reale, a sectorului privat, va provoca prăbușirea întregii societăți: de la ministru, pana la ultimul taran. Nimeni nu scapă neatins! Cine o sa plătească datoria aia, marțienii? Sa ai impresia ca tu, Stat, poți s-o duci bine in timp ce economia reala cade sub povara datoriilor (provocate tot de tine), e semn de alienare mintala! Iar politicienii si economiștii care susțin așa ceva sunt aceiași oameni care, pana ieri, ziceau ca n-o sa fie nici o prăbușire, pentru ca Statul se poate împrumuta…la infinit! Cretini si demenți, rupți total de realitate!

Eu o sa spun întotdeauna pe acest blog: datoria României este cea care va trebui plătita de întreagaRomânie si va fi simțita de toata lumea! Ea este de 100 de miliarde de euro. Cine vrea sa se mintă ca datoria e mai mica, treaba lui! O sa vadă in curând cat o sa-l coste jocul asta de-a alba neagra cu economia. Ca poporul poate îl minți o vreme: dar realitatea nu poate fi mințită.

Poporul român va plăti din greu suta asta de miliarde: cu ani întregi de foamete, frig, șomaj si lipsa de medicamente. Dar si comuniștii o vor plăti: cu sângele lor si al familiilor lor! Ce credeați, ca oamenii se vor retrage in apartamentele lor înghețate, sa moara in tăcere fără sa va deranjeze pe voi? Ce credeați, ca dacă o sa le aruncați niște statistici false, o sa fiți la adăpost in Parlamentul si in Mercedesurile voastre?