Nr. crt.
|
Specificaţie
|
2009
|
2010
|
2011
|
0
|
1
|
3
|
4
|
5
|
1
|
Total venituri
|
36,96
|
40,05
|
42,85
|
2
|
Total cheltuieli, din care
|
46,53
|
48,96
|
49,59
|
2.1
|
Salarii
|
11,03
|
10,17
|
9,08
|
2.2
|
Pensii
|
9,40
|
10,00
|
11,20
|
2.3
|
Ajutoare sociale
|
5,69
|
6,29
|
4,85
|
|
Subtotal 2.1 – 2.3
|
26,12
|
26,46
|
25,13
|
2.4
|
Serviciul datoriei (rate + dobânzi)
|
2,35
|
2,56
|
3,06
|
2.5
|
Achiziţii
(bunuri şi servicii)
|
18,06
|
19,94
|
21,40
|
3
|
Deficit
|
– 9,57
|
– 8,91
|
– 6,74
|
Roșia Montana – dezvoltare economică
Dezbaterile din ultimii ani privitoare la oportunitatea proiectului investiţiei de punere în valoare a zăcămintelor de aur şi argint din localitatea Roşia Montană au vizat, precumpănitor , aspectele de ordin economic, ecologic ale viitoarei exploatări şi mai puţin posibilităţile ca localitatea să poată evolua spre dezvoltare economico- socială în lipsa exploatării zăcămintelor aurifere.
Lucrarea prezentă oferă o schiţă de dezvoltare a Comunei Roşia Montană, criteriile acestei dezvoltări fiind derivate ale conceptului de dezvoltare durabilă.
Localitatea Roşia Montană (RM) a devenit larg cunoscută şi subiect de interes naţional şi chiar european, după ce o firmă străină a concesionat un perimetru ce conţine roci aurifere, iar, întâmplător sau nu , statul român şi-a închis propria exploatare. Îndoiala în logica stopării activităţii a fost sugerată de motivele „ oficiale ” oferite de autorităţi : nu mai există aur, Banca Naţională nu vrea să cumpere aurul produs, nu-l putem exporta că nu avem ştampilă, costurile de producţie depăşesc cotaţia aurului pe piaţa mondială, mai ales din cauza preţului energiei electrice etc.
Prezenţa unei firme ce aducea capital, tehnologie şi locuri de muncă putea fi salutară, dacă nu folosea o tehnologie bazată pe cianură, dacă relieful zonei nu ar fi fost iremediabil degradat, dacă zăcământul nu s-ar fi epuizat integral în 16 ani de exploatare şi, esenţial, dacă statul român ar fi câştigat semnificativ din punerea în valoare a ultimelor resurse de interes economic ce au rămas neexternalizate.
Dezvoltare economică fără exploatarea aurului
Pentru a realiza obiectivul din titlul de mai sus trebuie cunoscut şi pus în valoare potenţialul economic actual, dar la parametrii superiori de eficienţă, promovate activităţi economice noi, scopul final urmărit fiind atingerea unui nivel de trai ridicat al populaţiei din zonă, stabilizarea populaţiei şi introducerii treptate în viaţa locuitorilor a unor componente tipice populaţiei urbane pentru a încadra localitatea Roşia Montană , Comuna R.M. în spaţiul economic, social, cultural tipic începutului de secol XXI în context european.
Un asemenea obiectiv (ambiţios poate) de dezvoltare economică ar putea fi edificator şi pentru alte zone geografice româneşti, foste monindustriale ce încearcă să supravieţuiască.
Comuna Roşia Montană este formată din 15 sate la care se adaugă şi localitatea Roşia Montană – centrul administrativ şi industrial al Comunei. La Recensământul din 2002, populaţia totaliza 3865 persoane, număr în continuă scădere în perioada 1997 – 2002; populaţie este organizată în 1352 gospodării.
Zona re un potenţialul economic ce poate susține existenţa ecosistemelor naturale (păşuni, fâneţe, teren arabil etc.) la care se adaugă îndemânarea oamenilor, tradiţia şi de multe ori talentul de a le pune în valoare.
Faţă de înzestrarea cu resurse naturale a altor localităţi din zonele de deal şi munte din România, Comuna Roşia Montană are o situaţie privilegiată, afirmaţie justificată prin compararea indicatorului hectar teren arabil/gospodărie în Comuna Roşia Montană (valoare 2,6 ha), comparativ cu 0,79 ha/gospodărie cât revine unei gospodării din cele 2.844 mii exploataţii agricole individuale din România.
Cele mai bune banci sau unde-ti poti depune banii linistit
Daca si tu ai dormit linistit cand altii au lucrat…pe la spatele tau, in mod sigur acum sufli si-n iaurt.
Suma de bani, mai mica sau mai mare, pe care cu greu ai strans-o, pe care ai vrea sa o tii la siguranta si pe care ai vrea sa o inmultesti isi gaseste locul doar in cele mai bune banci din tara sau…de afara pentru ca, nu-i asa, mai ales in conditiile prelungirii crizei economice pana in 2014 nu-ti poti permite sa pierzi niciun leu.
Si cum te poti hotari care este locul potrivit pentru economiile tale atunci cand toate bancile iti spun, pe un ton mai alert sau mai prietenos, cat de lipsit de griji vei fi daca vei apela la ei pentru pastrarea banilor tai, cata bucurie si pace sufleteasca iti confera apartenenta la grupul clientilor bancii x? Greu. Totusi, Global Finance a realizat un top pentru cele mai bune banci din lume si din Europa de care ai putea sa tii cont sau, in lipsa de resurse, sa-l ai in vedere pentru zile mai insorite.
Cele mai bune banci din lume si din Romania
Ci in marile puteri economice ale Europei, cum ar fi Germania, care gazduieste banca numarul 1 in lume – KfW- sau Franta care se mandreste cu locul II ocupat de Caisse des Dépôts et Consignations – CDC, si cu locul III detinut de Bank Nederlandse Gemeenten (Olanda), toate cele 3 fiind banci publice. Clasamentul continua cu locul IV – Zürcher Kantonalbank (Elvetia) si locul V – Landwirtschaftliche Rentenbank (din nou, Germania).
Revenind pe plaiurile mioritice, niciuna dintre bancile noastre atat de promovate nu se gaseste in Top 10 cele mai bune banci din lume si, sa fim seriosi, nici nu aveam sperante prea mari. Totusi, daca ne uitam la topul primelor 10 banci din Europa Centrala si de Est, avem o surpriza placuta: locul 7 este ocupat de o banca din Romania,de BCR. In acest top, primele 3 locuri sunt ocupate de banci din Slovacia si Republica Ceha.
Si totusi, in primele 50 de banci considerate cele mai bune banci din lume, mai gasim 2 nume de banci care detin institutie de credit in Romania, si anume: Societe Generale (proprietar BRD) si Intesa Saopaolo. Cam putin…
Cele mai bune banci de pe alte meleaguri
Deci, daca detii sume considerabile si vrei sa pui capul linistit pe perna si daca deja te-ai saturat de reclamele mult prea siropoase ale bancilor din Romania, poti lua in considerare si banci cu adevarat importante din strainatate. Daca nu, poate ca ar trebui sa ne lasam mai putin impresionati de valorile declarate (si dobanzile aferente) si sa ne interesam mai mult referitor la siguranta institutiei al carei client devenim sau in care vrem sa investim. Mult succes!
50 de banci considerate cele mai bune banci din lume
Revista Global Finance, una dintre cele mai importante publicatii internationale, a publicat un top al celor mai sigure 50 de banci din intreaga lume, pentru prima oara in cursului un an, ca urmare a contextului economic actual.
Ierarhia a fost realizata atat prin analiza ratingului de credit, pe
fondul deteriorarii conditiilor economice, cat si prin dinamica activelor celor mai mari 500 de banci din intreaga lume. Agentiile de rating luate in considerare sunt Standard & Poor's, Moody’s si Fitch.
Societe Generale (locul 31), cea de-a treia banca franceza, banca italiana Intesa Sanpaolo (32) siLa Caixa (24), cea mai mare banca de economii din Spania, sunt singurele grupuri bancare din clasament care au operatiuni si in Romania.
Grupul bancar francez Credit Agricole (locul 20) este prezent indirect pe piata locala prin intermediul subsidiarei Emporiki Bank.
Numarul bancilor prezente pe piata din Romania a crescut, in ultimul trimestru al anului trecut, de la 42 la 43, prin demararea activitatii Depfa Bank in decembrie 2008.
Pe piata romaneasca activau 42 de banci, inclusiv sucursale ale bancilor straine si Creditcoop, la finalul lui septembrie 2008. Dintre acestea, sase sunt banci cu capital majoritar autohton (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comerciala Carpatica, Libra Bank si Creditcoop), restul avand capital majoritar strain.
Comentarii
Trimiteți un comentariu