Parlamentul șterge datorii de 8,3 mld euro
Romania a intrat in criza din Incompetenta , furt , lacomie , jaf si prostie .
Romanilor li sau taiat bestial si dramatic veniturile , pentru ca avarilor si incompetentilor guvernanti nu le mai ajungeau circa 1 mld euro la calculul ticalosit , zic ei , desi se furase in stil barbar si cei 8,3 mld euro
Parlamentul șterge datorii de 8,3 miliarde euro
Romanilor li sau taiat bestial si dramatic veniturile , pentru ca avarilor si incompetentilor guvernanti nu le mai ajungeau circa 1 mld euro la calculul ticalosit , zic ei , desi se furase in stil barbar si cei 8,3 mld euro
Parlamentul șterge datorii de 8,3 miliarde euro
Cu doar o zi înainte de anunţarea de către preşedintele Băsescu a celebrelor măsuri anticriză, Parlamentul României adopta, discret, o ordonanţă de urgenţă dată în anul 2006. Scopul actului normativ emis de Guvernul Tăriceanu: scutirea datoriilor istorice în valoare de 8,3 miliarde de euro a 34 dintre marile companii şi societăţi de stat.
Este vorba despre celebra Ordonanţă nr. 128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarera arieratelor bugetare, care scuteşte de obligaţiile fiscale datorate şi amânate, conform evidenţei fiscale la data de 31 decembrie 2005, o parte din societăţile naţionale şi societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar. Printre companiile scutite de datorii se numără Termoelectrica Bucureşti, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, Compania Naţională a Huilei Petroşani (are cea mai mare datorie la buget dintre toate - 195.318.009.490.000 lei vechi), Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Deva, Compania Naţională „Romarm”, Compania Naţională de Căi Ferate CFR Bucuresti.
Cu acceptul FMI şi UE
Potrivit parlamentarilor care au urmărit traseul ordonanţei, deşi în 2006, la apariţie, actul normativ a făcut valuri, nu şi-a putut produce efectele, pentru că Uniunea Europeană condiţionase ştergerea datoriilor cu o restructurare a companiilor datornice.
Cum Guvernul Tăriceanu nu a putut să îndeplinească toate condiţiile, ordonanţa a fost abandonată prin sertarele comisiilor parlamentare. Luna aceasta însă, în plină criză, Guvernul a invocat-o în procesul de analiză cu FMI şi UE din nou, iar instituţiile internaţionale au acceptat să fie aprobată şi promovată, cu condiţia să nu se modifice sumele datoriilor. „Ordonanţa avea drept scop îndeplinirea acelor criterii impuse de UE, ca toţi agenţii economici cu capital de stat pentru care se solicită ştergere de datorii să îndeplinească procedural un proces de restructurare în vederea eficientizării activităţii în baza căreia i se accepta ştergerea. Guvernul însă nu a îndeplinit acele proceduri până la 1 ianuarie 2007 cum i s-a solicitat”, a declarat pentru ziarul „Puterea” preşedintele Comisiei pentru servicii şi industrii de la Cameră, Iulian Iancu.
„Acum, în schimb, intrând în plin proces de criză, Guvernul şi-a dat seama că are acest instrument şi l-a invocat în procesul de analiză cu FMI şi UE şi s-a admis să fie aprobată, promovată, dar nu în alte valori decât cele din 2006. Deci nu s-au putut face modificări la cifrele iniţiale, cele de când Guvernul Tăriceanu a dat Ordonanţa. Ea a obţinut avizul Comisiei de buget-finanţe din Parlament”, a adăugat Iancu. Chestionat pe marginea votului din forul legislativ, unde doar trei deputaţi au votat „împotrivă”, social-democratul ne-a explicat că era vorba de un „balast”, care mai ales acum, în condiţii de criză, nu mai putea fi plătit. „Continua să fie purtător de dobânzi, penalităţi, rostogolea sume enorme numai la capitolul penalităţi. Aceste sume intrau în calculul bugetului, apăreau ca venituri, dar ele evident că erau nereale, nu le-am fi încasat niciodată şi de aici impactul pe deficit. Era o construcţie bugetară falsă. Ordonanţa abia acum, după promulgare, îşi va produce efectele”, a conchis Iulian Iancu. Şi vicepreşedintele Comisiei de buget-finanţe, deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu, ne-a spus că ordonanţa nu şi-a produs efectele până acum. „A fost o tărăgănare. În 2006, Consiliul Concurenţei trebuia să aprobe ştergerea datoriilor acelor companii. Ulterior s-a ajuns la concluzia că nu Consiliul Concurenţei trebuie să se pronunţe şi a fost notificată Comisia Europeană, care trebuia să ne spună dacă aceste datorii sunt sau nu ajutoare de stat. CE ne-a spus că ordonanţa a fost dată înainte ca România să se integreze în UE, deci nu e nevoie de avizul ei pentru ştergerea datoriilor”, a mai spus Ialomiţianu.
El a adăugat că atât Consiliul Concurenţei cât şi ANAF au spus parlamentarilor că nici una dintre companiile cuprinse în ordonanţă nu au primit scutire de datorii până la data la care a fost adoptată ordonanţa în Parlament. „Acum, pentru ca aceste companii să primească scutirea de datorii trebuie să se adreseze Consiliul Concurenţei. Reprezentanţii Consiliului ne-au spus nouă, parlamentarilor, să adoptăm ordonanţa, iar în continuare se ocupă ei de toate demersurile necesare ştergerii datoriilor companiilor”, a încheiat deputatul PDL.
Liberalul Ludovic Orban declară că nu-şi mai aduce aminte cum a votat. Pe site-ul Parlamentului se poate constata însă că este singurul dintre cei 41 de liberali care au votat împotriva proiectului de lege. Întrebat dacă e oportună anularea datoriilor companiilor acum în vreme de criză, el spune că „astea sunt datorii istorice, n-au legătură cu criza”.
Eugen Nicolăescu, deputat liberal şi membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, declară că e prea târziu să discutăm despre respingerea proiectului de lege. El spune că votarea ordonanţei cu întârziere de trei ani a avut loc în scopul de a încheia un proces legislativ firesc: „E târziu să discutăm acum despre posibilitatea de respingere a ei în Parlament, din moment ce Ordonanţa şi-a făcut efectele în timp. A fost o decizie bună a Guvernului Tăriceanu la acel moment de a şterge datoriile companiilor. Nu cred că am colegi care să fi votat respingerea ei. Ludovic Orban a votat «nu»?! Probabil că n-o fi fost atent”.
Traseul din Parlament
În martie 2007, ordonanţa a fost adoptată repede de Senat după care a plecat la Camera Deputaţilor, unde a rămas până luna aceasta. În Cameră, în 2007 ea a primit aviz de la Comisiile pentru politică economică, juridică şi cea pentru industrii şi servicii.
Până pe 5 mai 2009, adică doi ani, a aşteptat la Comisia de buget când a fost luată în dezbatere fără a se înainta cu nimic. În martie 2010 a primit un nou aviz de la Comisia de industrii şi servicii după care a fost dezbătută şi i s-a făcut raport la Comisia de buget. A fost votată în plen pe 5 mai, fără nici un fel de dezbatere şi fără ca să atragă cineva atenţia asupra ei, cu 250 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 17 abţineri.
România se confruntă cu o gravă criză economică, care nu este determinată de criza financiară internaţională, ci de cauze interne. Ea este determinată de aşa-zisa privatizare. Prin această „privatizare”, cea mai mare parte a capitalului românesc a trecut, pe nimic, în proprietatea străinilor. Din această cauză, banii reprezentând fondul de amortizare şi cea mai mare parte a profiturilor nu au mai fost investiţi pentru reînoirea şi sporirea capitalului – echipamente, maşini, fabrici, uzine etc – ci au fost transformaţi în bunuri de consum de lux, sau transferaţi în afara ţării. În prezent, capitalul românesc este uzat, învechit, neproductiv, necompetitiv. Din cauza asta se restrânge producţia, se reduc locurile de muncă, se reduc salariile în sectorul productiv. Toate vor continua să se reducă, dacă nu oprim hemoragia. Din această criză economică nu se poate ieşi decât prin măsurile radicale propuse prin PROIECTUL PENTRU ROMÂNIA, cunoscut şi sub denumirea de LEGEA COJOCARU, adică prin despăgubirea românilor pentru capitalul de care au fost deposedaţi prin Legea 15/1990 şi utilizarea acestor despăgubiri pentru realizarea unui amplu program de investiţii, de peste 400 miliarde de euro, în următorii 10 ani.
România se confruntă cu o gravă criză bugetară, care nu este determinată nici de criza economică internă, nici de criza financiară internaţională, ci de incompetenţa, iresponsabilitatea şi lăcomia guvernanţilor. Iată, ce spun cifrele (A se vedea şi datele din tabelul nr. 16, anexat).
La începutul anului 2009, România avea o datorie publică de 20 miliarde de euro (A nu se confunda cu datoria externă, care, în prezent, este de aproape 80 miliarde de euro). În cursul anului 2009, la bugetul naţional s-au colectat venituri în valoare de 37 miliarde euro, dar s-au făcut cheltuili în valoare de 47 miliarde de euro. Deficitul (diferenţa între cheltuieli şi venituri), de 10 miliarde de euro, s-a acoperit prin noi împrumuturi, în valoare totală de 10 miliarde de euro. Astfel că, la începutul anului 2010, datoria publică a ajuns la 30 miliarde de euro, iar serviciul acestei datorii, în anul 2010, este de 10 miliarde de euro. Din această sumă, 8,2 miliarde sunt rate, restul, de 1,8 miliarde, reprezintă dobânzi.
FMI-ul, care a acordat cea mai mare parte din cele 10 miliarde împrumutate anul trecut, pune condiţia ca, în acest an, 2010, deficitul să nu fie mai mare de 6,8% din PIB, adică să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro (la un PIB estimat de 120 miliarde de euro). Asta înseamnă că, în acest an, Guvernul României nu se mai poate împrumuta decât cu suma de 8,2 miliarde de euro. Exact, ratele la împrumuturi. Ceea ce face ca, la sfârşiul acestui an, să avem, din nou, aceiaşi datorie publică, de 30 miliarde de euro, pentru care, la anul, în 2011, va trebui să plătim, din nou, un serviciu de 10 miliarde de euro.
În anul 2009, cheltuielile bugetului naţional, în valoare totală de 47 miliarde de euro, s-au compus din: 26 miliarde euro pentru salarii, pensii şi ajutoare sociale; 18 miliarde de euro pentru achiziţii de bunuri şi servicii şi 3 miliarde euro pentru serviciul datoriei publice(rate plus dobânzi). Se observă că, valoarea veniturilor, de 37 miliarde de euro, a fost mult mai mare decât valoarea salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale, de 26 miliarde de euro. Deci, nu pentru salarii şi pensii a împrumutat Guvernul cele 10 miliarde de anul trecut, ci pentru a avea la dispoziţie 18 miliarde de euro pentru achiziţii de bunuri şi servicii, “puşculiţa” de unde se sifonează banii pentru firmele căpuşe ale guvernanţilor.
Dacă ar fi fost competent şi responsabil, anul trecut, Guvernul Boc ar fi trebuit să se mulţumească cu o „puşculiţă” de 8 miliarde, adică să nu fi împrumutat nici un euro. În acest fel, în anul acesta, 2010, serviciul datoriei publice ar fi fost, ca şi anul trecut, de 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ar fi fost bani suficienţi şi pentru salarii, pensii, ajutoare sociale şi pentru achiziţii de bunuri şi servicii. Nu am fi avut nici o criză bugetară.
Dacă ar fi fost competent şi responsabil, anul trecut, Guvernul Boc ar fi trebuit să se mulţumească cu o „puşculiţă” de 8 miliarde, adică să nu fi împrumutat nici un euro. În acest fel, în anul acesta, 2010, serviciul datoriei publice ar fi fost, ca şi anul trecut, de 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ar fi fost bani suficienţi şi pentru salarii, pensii, ajutoare sociale şi pentru achiziţii de bunuri şi servicii. Nu am fi avut nici o criză bugetară.
În trimestrul I al acestui an, 2010, veniturile bugetului au fost de 9,1 miliarde de euro, iar cheltuilile de 11,4 miliarde de euro, fiind compuse din: a) 7,1 miliarde pentru salarii, pensii şi ajutoare sociale; b) 0,5 miliarde pentru serviciul datoriei publice ; c) 3,8 miliardepentru achiziţii de bunuri şi servicii. Deficitul, de 2,3 miliarde de euro, s-a acoperit, evident, cu noi împrumuturi. Se observă că, şi în acest trimestru, veniturile au fost mai mari decât salariile, pensiile şi ajutoarele sociale. Noul împrumut, de 2,3 miliarde de euro, nu s-a făcut pentru salarii şi pensii, ci tot pentru „puşculiţă”.
Pentru intregul an 2010, se prognozează venituri bugetare de 36, 4 miliarde de euro. Condiţia cerută de FMI este ca deficitul să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro. Asta înseamnă că cheltuielile să fie de maximum 44,6 miliarde de euro (36,4+8,2). Serviciul datoriei este de 10 miliarde de euro. Mai rămân 34,6 miliarde, care trebuie împărţite între salarii, pensii şi ajutoare sociale, pe de o parte, şi achiziţii, pe de altă parte. Dacă ţinem seama că, în trimestrul I al anului, salariile, pansiile şi ajutoarelor sociale au foast de 7,1 miliarde, rezultă că, pe tot anul 2010, aceste cheltuieli s-ar ridica la 28,4 miliarde de euro. Pentru achiziţii mai rămân 6,2 miliarde de euro. Din aceştia, numai în trimestrul I, s-au cheltuit 3,8 miliarde de euro. Mai rămân 2,4 miliarde de euro, pentru 3 trimestre. Cu siguranţă, cele 2,4 miliarde de euro au fost, deja, cheltuite, până în prezent, adică până la sfârşitul trimestrului II. În aceşti bani intră, printre altele, şi medicamentele. Iată că, Guvernul Boc, prin împrumutul de 10 miliarde de anul trecut, a pus în pericol siguranţa sănătăţii, deci viaţa a milioane de români.
Prin reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a pensiilor şi ajutoarelor sociale, în semestrul II al acestui an, 2010, se face o „economie” de 2,7 miliarde de euro. Acestea se duc, automat, la achiziţii, care cresc de la 6,2 la 8,9 miliarde de euro. Dar nu pentru medicamente, ci pentru „borduri”. Atentatul la siguranţa vieţii românilor rămâne, deoarece, reducerea, salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale va avea acelaşi efect cu reducerea cheltuielilor bugetare pentru medicamente, adică moartea cu zile a milioane de români.
România dispune, în acest moment, de o rezervă internaţională de 35 miliarde de euro. Pentru a rezolva criza bugetară din acest an, putem lua cele 2,7 miliarde de euro de la rezervă, lăsăm neschimbate salariile, pensiile şi ajutoarele sociale şi cheltuim cele 2,7 miliarde exclusiv pentru bunuri şi servicii de care depinde siguranţa naţională, viaţa românilor. Între timp, până la sfârşitul anului, un guvern competent şi responsabil, trebuie să se angajeze să reducă numărul de salariaţidin sectorul bugetar, să reducă salariile bugetare nesimţite, ca şipensiile nesimţite. Să reducă şi scurgerile pentru spagă din „puşculiţa” pentru achiziţii de bunuri şi servicii.
Pentru anul 2011 şi următorii, singura soluţie pentru ieşirea României din criza bugetară, ca şi din criza economică, o reprezintă LAGEA COJOCARU. Prin aplicarea acestei legi, în anul 2011, am putea colecta la Fondul Naţional de Despăgubiri şi Investiţii (FNDI), 24-25 miliarde de euro. Din acestă sumă, am putea sacrifica 10-12 miliarde pentru a finanţa serviciul datoriei publice, astfel încât, în cel mult 3 ani, să scăpăm de datoria publică şi să nu mai permitem guvernanţilor să mai facă împrumuturi. Statul român trebuie să funcţioneze cu veniturile colectate din taxe şi impozite. Nici un leu în plus. Acesta este, de fapt,statul popular, competent şi responsabil, propus prin PROIECTUL PENTRU ROMÂNIA.
Având în vedere cele de mai sus, propunem adoptarea proiectului de lege privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010 .
Bucureşti, 14 iunie 2010 Senator Ioan Ghişe,
Ordonanta 18 din 18 august 2010 (Ordonanta 18/2010)
cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 1 pct. I.1 din Legea nr. 138/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.
Art. 1. - Bugetul de stat pe anul 2010, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 si nr. 60 bis din 27 ianuarie 2010, se modifica si se completeaza potrivit prevederilor prezentei ordonante.
(1) Influentele asupra veniturilor bugetului de stat pe anul 2010, detaliate pe capitole si subcapitole, sunt prevazute in anexa nr. 1.
(2) Detalierea influentelor asupra cheltuielilor bugetare pe anul 2010 pe titluri de cheltuieli si pe ordonatori principali de credite este prevazuta in anexa nr. 2.
(3) Bugetul de stat pe anul 2010 se majoreaza la venituri cu suma de 2.018,3 milioane lei, la cheltuieli cu suma de 3.940,6 milioane lei, iar deficitul se majoreaza cu suma de 1.922,3 milioane lei.
Art. 3. - Se autorizeaza Camera Deputatilor sa suplimenteze veniturile proprii in anexa nr. 3/03/13 "Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii", la capitolul 33.10 "Venituri din prestari de servicii si alte activitati", subcapitolul 33.10.08 "Venituri din prestari servicii", cu suma de 200 mii lei.
Art. 4. - Se autorizeaza Camera Deputatilor sa redistribuie in anexa nr. 3/03/29 "Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii", la capitolul 51.01 "Autoritati publice si actiuni externe", suma de 4.500 mii lei de la fisa cod obiectiv 7 "Palatul Parlamentului - Camera Deputatilor", alineatul 71.01.01 "Constructii", la fisa cod obiectiv 5 "e) Alte cheltuieli asimilate investitiilor", articolul 71.03 "Reparatii capitale aferente activelor fixe".
a) introducerea capitolului 35.10 "Amenzi, penalitati si confiscari", subcapitolul 35.10.01 "Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale", cu suma de 50 mii lei;
b) diminuarea cu suma de 4.349 mii lei la capitolul 16.10 "Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati", subcapitolul 03 "Taxe si tarife pentru eliberarea de licenta si autorizatii de functionare";
c) diminuarea cu suma de 2.472 mii lei la capitolul 33.10 "Venituri din prestari de servicii si alte activitati";
d) suplimentarea cu suma de 7 mii lei la capitolul 37.10 "Transferuri voluntare, altele decat subventiile".
Art. 6. - Se autorizeaza Ministerul Afacerilor Externe sa suplimenteze veniturile proprii in anexa nr. 3/14/13 "Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii", la capitolul 33.10 "Venituri din prestari de servicii si alte activitati", subcapitolul 33.10.02 "Taxe consulare", cu suma de 7.020 mii lei.
a) suplimentarea cu suma de 102 mii lei la capitolul 33.10 "Venituri din prestari de servicii si alte activitati", subcapitolul 33.10.05 "Taxe si alte venituri in invatamant";
b) introducerea capitolului 37.10 "Transferuri voluntare, altele decat subventiile", subcapitolul 37.10.01 "Donatii si sponsorizari", cu suma de 26 mii lei;
c) suplimentarea cu suma de 102 mii lei la capitolul 65.10 "Invatamant", titlul 10 "Cheltuieli de personal", prin introducerea unui alineat nou, alineatul 10.01.08 "Fond de premii", cu suma de 80 mii lei si 22 mii lei la articolul 10.03 "Contributii";
d) suplimentarea cu suma de 26 mii lei la capitolul 65.10 "Invatamant", titlul 20 "Bunuri si servicii", articolul 20.30 "Alte cheltuieli", alineatul 20.30.30 "Alte cheltuieli cu bunuri si servicii".
"Din sumele aprobate se pot achizitiona mobilier si aparatura birotica pentru asigurarea participarii Romaniei la Expozitia Mondiala 2010 Shanghai China, precum si pentru misiunile diplomatice si oficiile consulare, in vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii consulare, la standarde Schengen."
(1) In bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, la capitolul 70.01 "Locuinte, servicii si dezvoltare publica", titlul 55 "Alte transferuri", este cuprinsa si suma de 106.250 mii lei pentru implementarea in anul 2010 a "Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane de euro acordat de Romania Republicii Moldova".
(2) Suma prevazuta la alin. (1) cuprinde si finantarea ajutorului acordat Republicii Moldova, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 729/2010 pentru aprobarea unui ajutor acordat Republicii Moldova constand in principalele materiale de constructii necesare pentru reconstructia si repararea unor case afectate de calamitatile naturale din 2010.
(1) In bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, la capitolul 70.01 "Locuinte, servicii si dezvoltare publica", titlul 55 "Alte transferuri", este cuprinsa si suma de 30.000 mii lei pentru finantarea programului "Case de locuit in zonele afectate de calamitatile naturale din anul 2010".
(2) Se autorizeaza Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sa redistribuie in anexa nr. 3/15/29 "Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii" suma de 21.400 mii lei de la pozitia A "Obiective/proiecte de investitii in continuare" si pozitia B "Obiective/proiecte de investitii noi" la pozitia C "Alte cheltuieli de investitii", fisa cod obiectiv 4 "d - Cheltuieli de expertiza, proiectare si executie privind consolidarile".
Art. 11. - Se autorizeaza Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sa efectueze in bugetul fondurilor externe nerambursabile, la capitolul 80.08 "Actiuni generale economice comerciale si de munca", in anexa nr. 3/15/25 "Fisa finantarii programelor aferente Politicii de Coeziune a UE, a programelor aferente Politicilor Comune Agricola si de Pescuit, altor programe finantate din fonduri externe nerambursabile postaderare, cat si a altor facilitati si instrumente postaderare", urmatoarele modificari:
a) suplimentarea creditelor de angajament pe anul 2010 cu suma de 71.382 mii lei la "Programul de cooperare transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013";
b) suplimentarea creditelor de angajament pe anul 2010 cu suma de 32.950 mii lei la "Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania-Serbia";
c) suplimentarea creditelor de angajament pe anul 2010 cu suma de 1.682 mii lei la "Programul operational comun de cooperare in bazinul Marii Negre";
d) suplimentarea creditelor de angajament pe anul 2010 cu suma de 5.566 mii lei la "Programul operational comun Romania-Ucraina -Republica Moldova".
Art. 12. - Se autorizeaza Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sa efectueze redistribuiri de credite de angajament in anexa nr. 3/15/29 "Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii", la titlul 71 "Active nefinanciare", de la fisa cod obiectiv 12 "Program constructii locuinte pentru tineri destinate inchirierii - A" la fisa cod obiectiv 13 "Program constructii locuinte pentru tineri destinate inchirierii - B" in suma de 60.000 mii lei.
Art. 13. - Se autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa suplimenteze creditele de angajament aprobate pe anul 2010 in anexa nr. 3/16/21 "Fisa proiectului cu finantare din fonduri externe nerambursabile de preaderare, alti donatori si din alte facilitati postaderare", la pozitia finantare externa nerambursabila, cu suma de 880 mii lei, din care: 831 mii lei credite de angajament pentru proiectul "Programul FISCALIS 2013" si 49 mii lei pentru proiectul "Dutch Grant TF 054659".
Art. 14. - Se autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa suplimenteze veniturile proprii in anexa nr. 3/16/13 "Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii", la capitolul 33.10 "Venituri din prestari de servicii si alte activitati", subcapitolul 33.10.50 "Alte venituri din prestari de servicii si alte activitati", cu suma de 4.306 mii lei.
Art. 15. - Se autorizeaza Ministerul Justitiei sa efectueze redistribuiri de fonduri in cadrul anexei nr. 3/17/15 "Sinteza sumelor alocate pentru institutii publice finantate partial din venituri proprii", intre titlurile de cheltuieli curente, cu incadrarea in suma totala aprobata, pentru Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Art. 16. - Se autorizeaza Ministerul Justitiei sa introduca in anexa nr. 3/17/29 "Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii", la capitolul 61.01 "Ordine publica si siguranta nationala", urmatoarele obiective de investitii noi: "Palatul de Justitie Neamt" cu suma de 3.000 mii lei, "Sediu Judecatorie Beclean" cu suma de 217 mii lei, "Extindere sediu Judecatorie Campulung Moldovenesc" cu suma de 40 mii lei, "Extinderea Tribunalului Covasna" cu suma de 350 mii lei, sume ce vor fi asigurate prin redistribuire cu incadrare in sumele aprobate la titlul 71 "Active nefinanciare", precum si "Palatul de Justitie Iasi" cu suma de 4.432 mii lei, suma ce va fi asigurata prin redistribuire cu incadrare in sumele aprobate la titlul 65 "Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila".
Art. 17. - In bugetul Ministerului Apararii Nationale, la capitolul 60.01 "Aparare", este cuprinsa si suma de 149.208 mii lei, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 421/2010privind suplimentarea bugetului Ministerului Apararii Nationale din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2010, si stabilirea unor masuri pentru dotarea adecvata a fortelor suplimentare destinate sa participe la stabilizarea si reconstructia Afganistanului.
Art. 19. - Se autorizeaza Ministerul Administratiei si Internelor sa suplimenteze veniturile proprii in anexa nr. 3/19/13 "Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii" cu suma de 109.845 mii lei, din care la capitolul 33.10 "Venituri din prestari de servicii si alte activitati" cu suma de 3.845 mii lei, la subcapitolul 33.10.05 "Taxe si alte venituri in invatamant" cu suma de 545 mii lei si la subcapitolul 33.10.08 "Venituri din prestari servicii" cu suma de 3.300 mii lei, precum si la capitolul 39.10 "Venituri din valorificarea unor bunuri", subcapitolul 39.10.02 "Venituri din valorificarea stocurilor de rezerve de stat si de mobilizare", cu suma de 106.000 mii lei.
Art. 20. - Se autorizeaza Ministerul Administratiei si Internelor sa introduca in anexa nr. 3/19/15 "Sinteza sumelor alocate pentru institutii publice finantate partial din venituri proprii" un subcapitol nou, subcapitolul 30.10.50 "Alte venituri din proprietate", cu suma de 185 mii lei, la capitolul 67.10 "Cultura, recreere si religie", titlul 20 "Bunuri si servicii".
(1) Din sumele aprobate in bugetul Ministerului Administratiei si Internelor pe anul 2010, la capitolul 81.01 "Combustibili si energie", titlul 51 "Transferuri intre unitati ale administratiei publice", suma de 165.347 mii lei se repartizeaza prin hotarare a Guvernului catre bugetele locale si se utilizeaza exclusiv pentru achitarea obligatiilor restante ale centralelor electrice de termoficare astfel: suma de 148.370 mii lei catre furnizorul de carbune Societatea Nationala a Lignitului "Oltenia" - S.A. Targu Jiu si suma de 16.977 mii lei in vederea achitarii datoriilor catre Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R Marfa" -S.A.
(2) Suma prevazuta la alin. (1) se utilizeaza de Societatea Nationala a Lignitului "Oltenia" - S.A. Targu Jiu si Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R Marfa"- S.A. exclusiv pentru achitarea obligatiilor catre bugetul de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul asigurarilor pentru somaj.
(3) Ministerul Administratiei si Internelor acorda suma prevazuta la alin. (1) dupa parcurgerea procedurilor in domeniul ajutorului de stat, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007.
(4) Suma prevazuta la alin. (1) se gestioneaza de catre unitatile administrativ-teritoriale, centralele electrice de termoficare si Societatea Nationala a Lignitului "Oltenia" - S.A. Targu Jiu si Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R Marfa" - S.A. prin conturi distincte deschise la Trezoreria Statului.
(1) Sumele ramase neutilizate la sfarsitul anului 2009 cu titlul de ajutor suplimentar in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizeaza gaze naturale pentru incalzirea locuintei, aprobata prin Legea nr. 131/2009, se fac venit la bugetul de stat in contul "Donatii si sponsorizari".
(2) Sumele prevazute la alin. (1) sunt cuprinse in bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale pe anul 2010, capitolul 68.01 "Asigurari si asistenta sociala", titlul 57 "Asistenta sociala", pentru acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, potrivit legii.
Art. 23. - Nota din subsolul anexei nr. 3/22/11 "Sume alocate din fonduri externe nerambursabile" a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, la capitolul 83.08 «Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare» titlul 56 «Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», articolul 56.06 «Programe din Fondul European de Garantare Agricola - FEGA», sunt cuprinse sumele destinate prefinantarii cheltuielilor aferente schemelor de plati directe pe suprafata, respectiv schema de plata directa unica pe suprafata, schema de plata pentru culturi energetice, schema de plata separata pentru zahar, precum si a masurilor de piata si interventie in agricultura, sume ce se aloca temporar din veniturile din privatizare inregistrate in contul curent general al Trezoreriei Statului de catre Ministerul Finantelor Publice, in baza unor hotarari ale Guvernului."
Art. 25. - Se autorizeaza Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sa suplimenteze in anexa nr. 3/22/15 "Sinteza sumelor alocate pentru institutii publice finantate partial din venituri proprii" veniturile proprii cu suma de 550 mii lei la capitolul 33.10 "Venituri din prestari servicii si alte activitati", subcapitolul 33.10.04 "Taxe si tarife pentru analize si servicii efectuate de laboratoare" si, corespunzator, cheltuielile din venituri proprii la capitolul 83.10 "Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare", prin introducerea titlului 30 "Dobanzi" cu suma de 250 mii lei si a titlului 81 "Rambursari de credite" cu suma de 300 mii lei.
Art. 26. - Se autorizeaza Ministerul Mediului si Padurilor sa introduca in anexa nr. 3/23/29 "Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii", la fisa cod obiectiv 4 "d - cheltuieli de expertiza, proiectare si executie privind consolidarile", pozitiile 70.01.55.01.03 "Programe cu finantare rambursabila", 70.06.55.01.03 "Programe cu finantare rambursabila" si 83.01.65 "Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila", cu incadrare in sumele aprobate la titlurile 55 "Alte transferuri" si 65 "Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila".
Art. 27. - Se autorizeaza Ministerul Mediului si Padurilor sa introduca in anexa nr. 3/23/29 "Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii", la capitolul 80.01 "Actiuni generale economice, comerciale si de munca", obiectivul de investitii "Centrul Meteorologic Regional Iasi" cu suma de 352 mii lei, asigurata prin redistribuire cu incadrare in sumele aprobate la titlul 55 "Alte transferuri", alineatul 55.01.12 "Investitii ale agentilor economici cu capital de stat".
Art. 28. - Din bugetul aprobat Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, la capitolul 84.01 "Transporturi", articolul 40.05 "Subventii pentru transportul de calatori cu metroul", se suporta si subventiile aferente lucrarilor executate si neplatite in anul 2009.
.......................................................................................................................................................
Bugetul tarii are bani suficienti , insa sunt cheltuiti irationa , iar in termeni populari , furati sau mai nou , sifonati .
Comentarii
Trimiteți un comentariu