Sondaje de schimbare politica
Alocație copil: 82 lei; alocație pușcăriaș 710 lei/lună
Legea propusă de ministrul Justiției, Tudorel Toader, de a despăgubi fiecare pușcăriaș cu suma de 5 euro pentru fiecare zi petrecută după gratii a stârnit un adevărat val de indignare la nivelul opiniei publice.
Oamenii care au făcut rău, care au ucis, au violat, au abuzat copii, au dat în cap vor ieși din închisoare cu buzunarele pline de bani. Cât de sănătoasă poate fi o societate, domnule ministru Toader, dacă un pedofil primește pentru pedeapsa sa 15.000 de euro, în timp ce victimele nenorocitului nu beneficiază nici măcar negru sub unghie din partea statului? Nici consiliere, nici tratament de specialitate, ci doar repulsie și stigmatizare?
Cum poți gândi, domnule Toader, ca unui individ care a ucis cu sânge rece să îi umpli buzunarele cu bani, cu scuzele de rigoare că a trebuit să îndure ani de detenție? În tot acest timp, oameni cinstiți trebuie să își crească și să își educe copiii cu 82 lei pe lună, alocație de la stat. Cât de echitabilă poate fi o astfel de societate?
“Intenţia ministrului Justiţiei de a «despăgubi» infractorii aflaţi în penitenciare în perioada 2012-2017 are, pe lângă caracterul inoportun şi imoral, o importantă influenţă bugetară, având în vedere numărul mare de foşti deţinuţi care vor beneficia de cei 5-8 €/zi de detenţie în condiţii improprii.
Pentru acesti copii nu sau găsit bani niciofată ?
Concret, la un rulaj total al deţinuţilor estimat pentru perioada 2012 – 2017 de 92.000 de deţinuţi, aceştia fiind beneficiarii, costurile totale pentru bugetul de stat se vor ridica la o sumă cuprinsă între 370 milioane € (la o despăgubire de 5€/zi/deţinut) şi 550 milioane € (la o despăgubire de 8€/zi/deţinut)“, se arată într-un comunicat de presă al Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), postat pe site-ul instituţiei.
“Astfel, suma maximă care ar putea fi obţinută de 1 deţinut pentru această perioadă de 5 ani ar urma să fie de 9.125 € (la o despăgubire de 5€/zi/deţinut) sau de 14.600 € (la o despăgubire de 8€/zi/deţinut). Cheltuielile antamate de către ministrul Tudorel Toader pentru premierea infractorilor ar putea, în schimb, să fie folosite la construcţia a 1.500 de şcoli cu 8 săli de clasă sau a 11 spitale cu 450 de paturi, educaţia şi sănătatea fiind declarate priorităţi naţionale“, potrivit sursei citate.
Potrivit FSANP, CEDO nu a cerut niciodată despăgubirea infractorilor, nu a impus măsuri obligatorii, ci doar a cerut îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare.
Despăgubirile pentru deținuți ar scoate 550 de milioane de euro din bugetul de stat
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) avertizează că intenția ministrului Tudorel Toader de a „premia“ infractorii aflați în penitenciare, va costa bugetul de stat între 370 milioane de euro şi 550 milioane de euro.
n estimarea costului total, sindicaliştii susţin că au introdus o valoare mediană: nu toţi deţinuţii beneficiari fiind în sistemul penitenciar pe întreaga durată de aplicare.
“Astfel, suma maximă care ar putea fi obţinută de 1 deţinut pentru această perioadă de 5 ani ar urma să fie de 9.125 € (la o despăgubire de 5€/zi/deţinut) sau de 14.600 € (la o despăgubire de 8€/zi/deţinut). Cheltuielile antamate de către ministrul Tudorel Toader pentru premierea infractorilor ar putea, în schimb, să fie folosite la construcţia a 1.500 de şcoli cu 8 săli de clasă sau a 11 spitale cu 450 de paturi, educaţia şi sănătatea fiind declarate priorităţi naţionale“, potrivit sursei citate.
Potrivit FSANP, CEDO nu a cerut niciodată despăgubirea infractorilor, nu a impus măsuri obligatorii, ci doar a cerut îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare.
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor enumeră şi câţiva posibili beneficiari ai acestei iniţiative.
Printre aceştia, s-ar număra Gheorghe Ştefan (zis Pinalti), condamnat pentru corupţie şi eliberat după ce a executat o pedeapsă de 1.278 de zile de închisoare, care ar urma să primească despăgubiri între 6.390 € şi 10.224 €, Mihai Stoica, condamnat pentru înşelăciune şi eliberat după ce a executat 713 zile de închisoare, care ar urma să primească despăgubiri între 3.565 € şi 5.704 €, Mircea Băsescu, condamnat pentru trafic de influenţă şi eliberat după ce a executat a executat 860 de zile de detenţie, care ar urma să primească despăgubiri între 4.300 € şi 6.880 €, Nicolae Dumitru, condamnat pentru trafic de influenţă şi eliberat după ce a executat 568 de zile în detenţie, care ar urma să ia despăgubiri între 2.800 € şi 4.544 € sau Gregorian Bivolaru, condamnat pentru act sexual cu un minor şi eliberat după ce a executat 764 de zile de închisoare, care ar putea primi despăgubiri între 3.820 € şi 6.122 €.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că la minister este în lucru un proiect de lege care prevede că deţinuţii care au stat în condiţii necorespunzătoare şi nu au beneficiul celor şase zile, ieşind din penitenciar înainte de octombrie 2017, vor primi despăgubiri financiare.
Scris de Constanta de Azi | 28 martie, 2018 |
https://www.constantadeazi.ro/fa-ma-mama-infractor-alocatie-copil-82-lei-alocatie-puscarias-710-lei-luna/
RAPORTUL ANUAL EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar
Ne-am concentrat cu precădere asupra a două dimensiuni foarte importante ale sectorului public: transferurile de fonduri pentru dezvoltare locală, care sunt principala sursă de investiţii în infrastructura publică la nivel sub-naţional în România şi peste tot în Europa; şi companiile publice (State Owned Enterprises, SOEs).
La limită distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt principalele surse de patronaj politic şi rezervoare de resurse ilicite pentru partide. Dacă aceste două robinete s-ar putea controla ceva mai transparent şi obiectiv, politica românească ar rămâne fără 80-90% din resursele pe care se bazează acum în campanii şi procesul de party-building.
Raportul nostru pe 2018 sintetizează rezultatele mai multor proiecte ale EFOR de măsurare a clientelismului în aceste două domenii cruciale ale guvernării. Acesta este un studiu despre costurile enorme ale incertitudinii, lipsei de reguli stabile şi negocierilor permanente pentru împărţirea resurselor publice care au ajuns să fie sinonime cu politica în România şi în regiune. Este, cu alte cuvinte, un studiu despre guvernarea pe principii de bazar.
Pe scurt:
- Guvernarea şi bugetele de tip bazar scumpesc bunurile şi serviciile publice;
- Bani cu orizont de timp scurt şi afectaţi de incertitudinea alocării sunt folosiţi prost, cu eficienţă scăzută sau pe priorităţi ad-hoc;
- Bugetarea-bazar descurajează inovaţia şi investiţia în expertiză reală, pe termen lung; este oportunistă şi favorizează tranzacţiile spot;
- Atâta vreme cât regulile jocului încurajează bugetele-bazar, interesul actorilor publici pentru absorbţia de fonduri UE, mai dificile şi mai transparente, va continua să scadă, în ciuda declaraţiilor oficiale că aceastea reprezintă o prioritate;
- Doar regulile stabile şi transparente, ce permit prioritizări reale şi planificare multi-anuală, sporesc valoarea resurselor publice consumate;
- Buna guvernare şi inovarea vor apărea doar dacă schimbăm sistemul de stimulente pentru aleşii locali şi managerii de SOEs; adică dacă schimbăm regula jocului.
Legat de guvernanța economică, în România ne aflăm într-o dilemă: nu ştim să echilibrăm controlul democratic al instituţiilor cu gestiunea profesionistă a unor autorităţi de reglementare şi audit, care conform practicii UE trebuie să fie distanţate de politica de zi cu zi. În alte state, parlamentele sunt un factor de echilibru în selecţia şi supervizarea acestor reglementatori.
În România, Parlamentul se dovedeşte a fi cel mai catastrofal mecanism de numire şi control, favorizând dezechilibrul, politizarea fără scrupule şi practicând reducerea la cel mai mic numitor comun din punct de vedere profesional. Implicarea factorul politic în guvernarea democratică e desigur inevitabilă, dar găsirea unei formule prin care acesta să poată fi reconciliat cu un minim de promovare a competenţelor reale rămâne o agendă de viitor la noi.
Din păcate, pe actualul val politic global populist şi anti-meritocraţie, perceptibil şi în România, şi în alte state europene, este greu de văzut cum se poate construi susţinere pentru moderaţie şi competenţă. Nici măcar argumentele legate de anti-corupţie nu-i obligatoriu să aibă mare audienţă, după cum s-a văzut de atâtea ori când persoane investigate penal sau condamnate sunt votate şi re-votate în alegeri.
Alocări și transferuri către primării și consilii județene
Harta și rapoartele atașate arată care guverne, în ce perioade și pe ce instrumente s-au comportat mai clientelar: am construit un indice al clientelismului politic care corelează sumele alocate cu afilierea partinică a primarilor. Harta arată alocările de la Guvern (decizii de transfer prin HG) și plățile (transferurile concrete de bani) către primării și consilii județene din Fondurile de Rezervă și Intervenție, precum și din fonduri gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației (MDRAP)*, astfel:
- alocări FR/FI, 2008-2017; 7.6mld lei
- alocări Programul Național de Dezvoltare Locală 2, 2017-2020; 30 mld lei
- Plăți MDRAP sau echivalent (2005-2017)*, 23,9 mld lei
- Plăți Fondul de Rezervă / Intervenție (2004-2012), 5.4 mld lei
Aceste sume reprezentau în 2008 cam 70% din investitiile la nivel local, adica grosul; restul sunt fonduri UE . Spre deosebire de ultimele însă, unde există reguli de selectie mai clare și un verificator extern (Comisia), aceste instrumente sunt naționale și discreționare, sumele fiind alocate de guvern sau ministerele titulare pe liste anexă la buget. Cu alte cuvinte, reprezintă cel mai bun teren pentru a masura clientelismul politic pur.
În 2007 un primar de la putere avea de trei ori mai multe șanse să primească bani de la Guvern decât unul din opoziție, pe când în 2012-2016 raportul a ajung la 2x.
Citește aici cele 2 rapoarte în care arătăm cum s-au alocat banii și cine i-a primit:
Am analizat zeci de mii de achiziții și decizii de alocare a fondurilor din programele operaționale Regional, Transport și Mediu, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (alocări pentru perioada de programare 2007-2013), precum și proiectele finanțate din bani românești prin Compania Națională de Investiții și Programul Național pentru Dezvoltare Locală din perioada 2007-2016. De asemenea, am analizat zeci de mii de donații de la companii private și persoane fizice către partide politice și milioane de achiziții publice.
Câteva dintre concluziile cercetării:
- Cea mai ridicată valoare a donațiilor s-a înregistrat în 2008-2009, iar 36% dintre toate donațiile primite vreodată de partide au mers către Partidul Democrat Liberal
- Deși firmele donează legal către partide, iar sumele se înregistrează în Monitorul Oficial, există o componentă semnificativă de finanțare ilegală a partidelor politice și campaniilor electorale, prin achiziții publice trucate, contracte fictive sau supraevaluate, abuz de resurse publice și numiri clientelare, care pot facilita achizițiile trucate; 1724 de companii au donat între 2006 și 2015 la partide, 616 au câștigat achiziții publice, iar 303 au semnat contracte cu bani europeni
- politicienii folosesc poziția publică pentru a strânge bani pentru folosul personalși doar o mică parte ajunge la partid
- companiile cu suport politic preferă banii românești, întrucât mecanismele de control sunt mai lejere; cu toate acestea, există vulnerabilități semnificative și cu privire la banii europeni
- deși legea nu permite, companiile care au contracte cu statul donează către partidele politice cu mai puțin de 12 luni înainte de ziua alegerilor
- piața este dominată de companii mari, care au capacitate și resurse; cu toate acestea, istoric vorbind, mare parte dintre ele au crescut datorită legăturilor politice
- un număr semnificativ dintre firmele din top 30-40 ca valori ale contractelor la construcții (Vega 93, Confort, Delta ACM 93, Tancrad, Spedition UMB, Dimar, UTI Group, Iridex Grup Constructii, Cast, Tel Drum, Victor Construct, Selina, Romenergo, Concas, Tehnodomus etc), consultanță (Fichtner Environment, Ramboll South East Europe, Integroup Engineering etc), studii de fezabilitate sau servicii de publicitate (Media Investment Communication, Romair Consulting, Expert One Research etc), finanțate din bani europeni și românești sunt legate de direct sau circumstanțial de partide politice sau au dosare penale pentru fraude, evaziune fiscală sau spălare de bani
- în privința banilor românești există indicii conform cărora distribuția fondurilor este direct legată de culoarea politică a partidului de la putere
- cu privire la condamnări, cele mai frecvente sunt legate de fraude cu fonduri europene și folosirea abuzivă a funcției de conducere într-un partid; din decizii precum Adrian Năstase, Sorin Frunzăverde sau Florin Popescu reiese cât de puternici sunt liderii politici de la nivel de județ sau de la nivel național și cum folosesc ei întregul sistem instituțional pentru a se mobiliza pentru alegeri (primari, companii, șefi de deconcentrate etc) sub amenințarea privării de fonduri sau pierderii poziției publice
- câteva dintre principalele riscuri legate de achiziții identificate sunt: conflictele de interese; contractarea sistematică a unor companii de consultanță de către mai multe primării dintr-un județ; persoane din instituții publice (sau care au lucrat în instituții publice) care facilitează câștigarea de contracte; contracte de consultanță supraevaluate sau fictive; diferențe mari între sumele din contract si suma finală, cu costuri adiționale; contracte directe acordate sistematic unor companii cu legături politice; companii cu proprietari reali camuflați (care controlează compania, dar nu figurează în documente); lucrări supraevaluate sau inexistente; studii de fezabilitate refăcute nejustificat sau de tipul copy-paste etc.
- bazele de date produse de diferite instituții românești (SEAP, fonduri-ue.ro etc) nu comunică între ele și conțin erori semnificative, care împiedică orice analiză profesionistă; raportul de față a necesitat mai mult timp pentru curățarea și aranjarea bazelor de date decât pentru analiza propriu-zisă. Datele privind finanțarea partidelor sau acționariatul firmelor sunt dificil de obținut sau implică cheltuieli ridicate
Câteva dintre mecanismele de clientelism, fraudă și potențială finanțare ilegală identificate în cadrul cercetării sunt:
- plătirea unui comision (de regulă 10-20%) din valoarea contractului de către o companie către decident pentru a câștiga o achiziție publică; în anumite cazuri o parte din bani merg de la decident (președinte consiliu județean, ministru etc) către partid
- solicitarea de mită de către decidenți (ex. primar, consilier județean) pentru aprobarea unor plăți pentru lucrări deja executate de către companii
- folosirea de contracte false sau supra-evaluate de consultanță pentru mascarea finanțării ilegale a campaniei
- obținerea de fonduri în situații de conflict de interese
– decidentul este acționar, administrator sau controlează firma sub orice altă formă și folosește funcția publică pentru a acorda direct sau mijlocit contracte firmei
– existența unor firme din a căror conducere fac parte persoane cu putere de decizie care lucrează sau au lucrat la instituții publice precum CNADNR sau MDRAP – instituții care gestionează fonduri și realizează achizițiisolicitarea de la companii de diverse produse sau servicii pentru campanii electorale (materiale pentru campanii electorale, servicii de consultanta sau publicitate, produse alimentare etc) - determinarea unor factori de decizie locali (primari, spre exemplu) de catre un presedinte de consiliu judetean sau alt lider politic de a aduce voturi în schimbul aprobării unor fonduri (de exemplu din Programul Național pentru Dezvoltare Locală).
- obtinerea de fonduri in mod ilegal sub pretextul organizarii unor evenimente, prin plata unor taxe de participare
- supraevaluarea unor contracte în mod ilegal, desi nu exista justificare pentru lucrari sau servicii (consultanta, studii de fezabilitate etc)
- numirea unor persoane apropiate partidelor politice în posturi cheie (de exemplu în fruntea companiilor de stat) pentru a facilita câștigarea de contracte din achiziții publice, urmând ca o parte din bani să ajungă la partid
Mai multe concluzii, precum și analiza fondurilor și a companiilor care au câștigat banii pentru infrastructură pot fi citite în policy brief #61 (momentan disponibil numai în engleză). Tot aici găsiți situația fondurilor din Croația, perspective asupra noii legislații privind achiziții publice și partidele politice, precum și analiza unor decizii de condamnare în procese legate de finanțarea ilegală a partidelor și achiziții publice.
Pe lângă procedura de alocare, EFOR a descoperit că achizițiile publice din aceste fonduri sunt făcute de către beneficiari (primării și CJ) fără transparență, iar în fiecare din cele 10 județe studiate un grup de 4-5 firme câștigă 50-60% din fonduri. Și în cazul achizițiilor din Fondul de Rezervă există situații de monopol local sau regional, mai ales în condițiile în care mare parte dintre achiziții au loc prin achiziții directe sau negociere fără publicare.
Vezi și rapoartele în care analizăm achizițiile publice pentru PNDL
2014a reprezintă perioada ianuarie-septembrie 2014, iar 2014b perioada octombrie – decembrie 2014; în luna septembrie 2014 a fost emisă OUG 55/2014 prin care s-a permis migrația unui număr de 554 de primari și a altor aleși locali.
Din întregul portofoliu finanțat din fonduri europene,
analiza noastră a inclus doar proiecte legate de infrastructură (perioada de
programare 2007-2013), reprezentând aproape 60% din fondurile totale cheltuite
în perioada 2007-2016 . Din numărul total de 148.002 de contracte de achiziție,
am analizat 26.488 intrări (81,6 miliarde RON) legate de programele
operaționale Regional, Mediu, Transport. Acestea nu sunt acoperite integral,
întrucât am exclus anumite priorități care nu erau legate de infrastructură; nu
am luat în calcul nici cheltuielile pentru asistență tehnică pentru
implemnetarea programelor operaționale. Cu toate acestea, cheltuielile
analizate creează o imagine fidelă a companiilor care au câștigat procedurile
de achiziții. Pe lângă cele menționate anterior, o bază de date separată, ce
conține 86.787 intrări, a fost utilizată pentru PNDR (5 miliarde RON).
72% dintre romani vor schimbare politica
Un sondaj Gallup comandat de SAR arata ca oamenii vor alternativa, dar nu o vad inca.
Apropierea alegerilor din noiembrie 2004 gaseste in Romania un public sceptic si dezorientat. Nemultumirea fata de regimul actual este foarte mare, cu o majoritate apreciind ca guvernul nu face fata situatiei din tara (50% fata de 37% care cred ca face fata), apreciind ca tara are nevoie de o schimbare politica la alegeri (72%), ca aceasta schimbare de putere chiar va surveni in urma alegerilor (48%), si ca exista o alternativa politica la guvernul actual (47 fata de 32% care spun ca nu exista). 55% apreciaza ca a crescut coruptia fata de anul trecut, fata de 28% care opineaza ca a ramas la fel. Campania anticoruptie a guvernului nu a convins decit 9% din alegatori.
Datele au reiesit dintr-un sondaj privitor la atitudinile romanilor fata de coruptie, politica si asupra gradului de informare politica in ajun de alegeri, comandat de Societatea Academica din Romania (SAR) agentiei de sondare a opiniei publice Gallup. Sondajul a fost co-finantat de Ambasada Statelor Unite ale Americii prin programul Federal Assistance Award, si de German Marshall Fund of the US. Ancheta de teren s-a desfasurat in perioada 5-20 septembrie la domiciliul subiectilor. Volumul esantionului este de 1055 de persoane de 18 ani si peste. Esantionul a fost de tip stratificat, probabilist, bi-stadial reprezentativ la nivel national pentru populatia adulta neinstitutionalizata cu o eroare tolerata de +/- 3%.
Alina Mungiu-Pippidi, presedintele SAR, a declarat pentru EurActiv.ro ca in Romania exista o tendinta generala. "Oamenii nu mai spun cu cine urmeaza sa voteze. Acest lucru afecteaza optiunea de vot. PSD este supralicitat. Cel putin 20% din cei care spun ca vor vota cu PSD, nu vor vota cu PSD."
In ciuda nemultumirilor, apropierea alegerilor este privita cu mai mult scepticism decat entuziasm. 47% din romani sunt complet de acord, cu 33% partial de acord, cu afirmatia "Aceiasi oameni se bucura de avantaje indiferent de regim". Publicul e mai curind sceptic fata de potentialul alegerilor de a schimba ceva, 34% fiind total de acord cu afirmatia ca "Alegerile nu schimba mare lucru, chiar daca vin altii la putere", fata de 34% care sunt doar partial de acord si 21% care cred ca aceasta perceptie este gresita.
Conform Alinei Mungiu-Pippidi, rezultatele acestui sondaj le confirma pe cele din luna martie, ale unui sondaj facut impreuna cu CURS. Acelasi procentaj de romani care isi doresc schimbarea a fost inregistrat si atunci. "Iar ceea ce s-a intamplat in martie a fost confirmat la locale".
Gradul de informare al alegatorilor este destul de redus. Numai 44% cred ca stiu destul ca sa se prezinte la vot. Numai 55% au auzit ca PNL si PD candideaza pe liste comune. Consumul de politica din ziar a crescut mult fata de anul 2000, 43% citind presa scrisa in cautare de informatie politica zilnic sau de citeva ori pe saptamina, fata de 44% care se bazeaza doar pe radio si televiziune.
Cifrele arata un electorat copt pentru o schimbare, dar cu un grup foarte mare care nici nu a aflat care este schimbarea. Prezentarea Aliantei DA pe liste separate in locale, in loc de liste comune, si prestatia slaba a Aliantei peste vara face ca doar 55% din romani sa fi receptat mesajul listelor comune ale D.A. Potrivit SAR, retragerea lui Teodor Stolojan, primul lider din Romania fortat sa paraseasca cursa electorala din motive de sanatate, trebuie sa fie semnalul unei campanii de comunicare mult mai intensa pentru opozitia din Romania, tara in care oamenii vor alternativa, dar nu stiu de ea.
Presedintele SAR a mai spus pentru EurActiv.ro ca nu crede ca cifrele sondajului si-au pierdut relevanta dupa evenimentele politice din week-end. "Ceea ce se reflecta este o tendinta generala vaga. Oamenii vor sa se schimbe, dar nu stiu exact cum. Week-end-ul a adus "semnale contradictorii", mai spune presedintele SAR. Pe de o parte a disparul Teodor Stolojan, reprezentantul unei alternative, dar a aparut Basescu, "care va fi mult mai vocal si va umple golul lasat". Sursa: SAR Publicat: 4 Octombrie 2004
Comentarii
Trimiteți un comentariu