Secretul Finlandezilor

De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina? 07:45 – Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri. 09:15 – Orele de 45 de minute. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump” din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cite un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire.

Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.

12:00 – Mincare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor. 16:05 – Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu. 18:30 – Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun. 20:15 – Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu. – “Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca”. – Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. “Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”. – Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.

Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei.
Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati. – Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt. – Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: “Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor”. – Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, “pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data”.

Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata. – “Ziua de lucru” a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta. – “Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde – ” da.”

Dar exista un secret: Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii!!!

Trimiteti textul tuturor profesorilor, parintilor si bunicilor pe care-i cunoasteti !

Dati mai departe ! Poate ajunge si la careva de prin minister, guvern si Parlament !!!

by Delia Ariciuc

In Grecia, in 600 de profesii te poti pensiona la 50 de ani. 
Lacomia a pornit dezastrul

Stiati ca in Grecia calatoria cu metroul e gratis? Sau ca statul pierde din evaziune, anual, peste 1,6 miliarde de euro si s-a ajuns la situatia halucinanta de a urmari din elicopter cine nu-si declara piscinele ca sa evite plata impozitelor?

Metroul din Atena este o placere. Are aer conditionat, cu plasme ce intretin buna dispozitie a pasagerilor, iar trenurile vin si pleaca intotdeauna la timp. Si totul e gratis pentru toti cei 5 milioane de locuitori ai capitalei Greciei.

Acesta este exemplul de la care pornesc jurnalistii de la Daily Mail cand analizeaza cauzelor care au stat la baza situatiei financiare dezastruoase in care se afla Grecia la ora actual.

“O cultura a lacomiei, a evaziunii si a risipei scandaloase”, asa caracterizeaza ziaristii britanici principala cauza care a dus la dezastrul financiar din Grecia.

De ce e metroul gratis?

Nu exista turnicheti care sa blocheze intrarea sau sa permita iesirea din impresionanta retea subterana a metroului din Atena, iar cetatenii sunt in schimbrugati sa “valideze” tichetele inainte de imbarcarea in trenuri. Putini se sinchisesc insa de asta pentru ca nimeni si nimic nu-i obliga.

Nu e nicio surpriza: a fi risipitor cu banii la scala Herculeana - de la proprietarul celui mai mic magazin, pana la personaje importante din lumea politica si oameni de afaceri marcanti - a devenit parte din viata Greciei, la fel ca ouzo sau maslinele.

Mai mult decat atat, pe langa faptul ca nu platesc nimic pentru biletele de metrou, grecii nu au platit niciun cent din pretul de 1,5 miliarde de lire sterline (aprox. 1,6 miliarde de euro) cat a costat construirea metroului. Acesta a fost, dupa cum scriu jurnalistii britanici “un cadou” din partea Uniunii Europene pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2004. La acea data era binecunoscut traficul rutier infernal din capitala Greciei.

 Caile ferate: salarii de lux, venituri de 80 de milioane de lire (aprox. 89,05 de milioane de euro), cheltuieli de 500 de milioane de lire (aprox. 556,6 de milioane de euro)
Pe langa acest “cadou” mai este un aspect deloc de neglijat in conditiile actualei crize economice. Salariul mediu al angajatilor de la caile ferate grecesti este de 60.000 de lire sterline pe an (aprox. 66,788 de euro). Desi se obtin 80 de milioane de lire (aprox. 89,05 milioane de euro) din vanzarile de tichete, pentru cei care nu sunt locuitori ai Atenei, cheltuielile companiei se ridica la 500 de milioane de lire anual (aprox. 556,6 milioane de euro).“Avem o companie de cai ferate care este falimentara, fara niciun dubiu. Si cu toate astea, nu e singura companie din Grecia care are asemenea salarii”, a declarat fostul ministru grec al finantelor, Stefans Manos. Evaziunea fiscala vazuta din elicopter"Mii de locuitori din nordul Atenei au fost identificati cu ajutorul elicopterului ca detin piscine si nu platesc niciun impozit, cum ar trebui. 300 de "fraieri" le-au declarat. Restul gasesc metode ingenioase ca sa scape de un Fisc sub-dimensionat si care oricum inchide ochii in fata acelora care nu vor sa plateasca taxele si impozitele. Guvernul a publicat o lista cu 70 de doctori care au inselat statul cu sume uriase, dar un oftalmolog a declarat la un post de radio ca "numai prostii platesc taxele". "Prostii de europeni, poate", scriu la randul lor jurnalistii de la The Telegraph.Cei care colecteaza taxele se plang ca datornicii platesc 20% din sume si apoi dispar. Economistii estimeaza ca cei din sectorul privat suporta greul, in timp ce angajatii de la stat scapa fara sa plateasca. 
Maseurii si cofetarii se pensioneaza la 50 de ani
In mod ridicol, dupa cum scrie Daily Mail, maestrii cofetari, prezentatorii de radio, frizerii si maseurii din baile cu abur se numara printre cele 600 de profesii in care este permisa pensionarea la 50 de ani, cu o pensie de stat care reprezinta 95% din salariul anual castigat in ultimele 12 luni de munca.Uluitor, doar 5.000 dintre cei 12 milioane de greci admit ca au salarii anuale de peste 90.000 de lire sterline (aprox. 100.000 de euro). 
Cum s-a ajuns la colapsul financiar?
Daily Mail puncteaza ca “Grecia s-a bazat prea mult pana acum pe banii proveniti de la Uniunea Europeana, in special pe cei veniti din tarile nordice, foarte bogate. Grecia a practicat acest sistem din 2001 cand a intrat in UE. Fondurile au curs catre Grecia din toata Europa, iar grecii au inceput sa cheltuie de parca nu ar mai fi existat ziua de maine . Banii au “inundat” toate sectoarele vietii publice. Ca rezultat, de pilda, sistemul educational grecesc are de patru ori mai multi profesori per elev decat Finlanda, care este tara cu cel mai inalt nivel de educatie din Europa”.

“Daca grecii ar fi strans cureaua mai mult si ar fi platit taxele catre propriul stat, poate acum, votantii europeni nu ar mai simti aceeasi aversiune fata de ei”, concluzioneaza Daily Mail.

Material trimis de Ilie Marian

Cele mai sigure banci din lume

Tara /Banca

1. Germania KfW

2. Franta Caisse des Depots et Consignations

3. Olanda Bank Nederlands Gemeenten

4. Germania Landwirtschaftliche Rentenbank

5. Olanda Rabobank

6. Germania Landeskreditbank Baden-Wuerttemberg-Foerderbank

7. Germania NRW. Bank

8. Franta BNP Paribas

9. Spania Banco Santander

10. Canada Royal Bank of Canada

11. Australia National Australia Bank

12. Australia h Bank of Australia

13. Spania Banco Bilbao Vizcaya Argentaria

14. Canada Toronto-Dominion Bank TD

15. Australia Australia & New Zealand Banking Group

16. Australia Westpac Banking Corporation WBK

17. Spania Banco Espanol de Credito S.A. (Banesto)

18. Noua Zeelanda ASB Bank Limited

19. Marea Britanie HSBC HBC

20. Franta Credit Agricole

21. SUA Wells Fargo WFC

22. Suedia Nordea Bank

23. Canada Scotiabank BN

24. Spania La Caixa

25. Suedia Svenska Handelsbanken

26. USA US Bancorp USB

27. Spania Banco Popular Espanol

28. Singapore DBS Bank

29. Finlanda Pohjola Bank

30. Germania Deutsche Bank

31. Franta Societe Generale

Citeva <fapte> despre dictatorul insingerat Gadafi, 
care işi chinuie poporul.

-Poporul Libian primeste credit fara dobinda

-Elevii primesc salariul mediu acelei profesii, pe care o invata.

-Daca cineva nu-si gaseste de munca statul ii da salariu plin parca ar lucra.

-Tinerii casatoriti primesc casa gratis de la stat.

-Orice tinar libian daca se inscrie la orice facultate din lume,primeste 2500 eu de la stat plus intretinere + o masina.

-Masinile sint vindute la pret de fabrica.

-Libya nu are datorii fata de nimeni in lume.

-Invatamintul si spitalizarea sunt gratis.

-25% din populatie are facultate.

-Pe strazi nu sint cersetorii,toata lumea are locuinta.

-15 centi costa o paine. Deci e rau de tot.

Nu e de mirare ca pentru cei ce conduc lumea asta din umbra, Libya e o <problema>.

Gaddafi nu a fost de acord cu dobinzile mari aplicate de Banca Mondiala. Deci e dictator.


by Constantin Crețu

32. Italia Intesa Sanpaolo

33. Canada Bank of Montreal

34. Norvegia DnB NOR Bank

35. SUA The Bank of New York Mellon

36. Portugalia Caixa Geral de Depositos

37. Singapore United Overseas Bank

38. Singapore OCBC

39. Belgia Axa Bank Europe

40. Elvetia Credit Suisse Group CS

41. Germania Landesbank Baden-Wuerttemberg

42. Marea Britanie Nationwide Building Society

43. Canada CIBC CM

44. Kuweitt National Bank Of Kuwait

45. Marea Britanie Barclays

46. Elvetia UBS

47. SUA JPMorgan Chase JPM

48. Japonia Bank of Tokyo-Mitsubishi

49. FrantaBanque Federative du Credit Mutuel

50. France Credit Industriel et Commercial